Adevărul despre Monumentul Eroilor Aerului din București (2)

in Lecturi la lumina ceaiului

Prin intermediul lui V. Anastasiu, artista a comunicat permanent cu membrii Comitetului, încît, în urma unui memoriu detaliat, în ziua de 11 iulie 1927, „între subsem­naţii, membri ai comitetului pentru ridicarea unui monu­ment al aviatorilor în oraşul Bucureşti, şi doamna Lidia Kotzebue, sculptoră din Strada Brutari No. 1, s-a încheiat următorul Contract: Membrii comitetului pentru ridi­carea statuei aviatorilor acceptă macheta prezentată de Doamna Artistă Lidia Kotzebue şi îi încredinţează exe­cuţia pieselor de bronz, conform machetei prezentate în dimensiunile arătate în memoriu, adică cele patru figuri, în măsură de 4-5 metri, cum şi toate omamentaţiunile în bronz. Proiectul rămîne proprietatea aviaţiei şi doamna artistă nu poate să-l cedeze nici parţial, nici total altcuiva. Comitetul va pune la dispoziţia doamnei artiste un local unde se vor executa lucrările şi va delega un membru spre a putea lua contact în orice timp şi care va satisface nevoile şi cererile doamnei sculptoră în conformitate cu prezentul contract. Doamna sculptoră se angajează a termina studiul definitiv al monumentului în măsură de 1 m figura (¼ mărime naturală a monumentului) la 1 octombrie a.c., cînd va anunţa în scris pe delegatul comitetului. Comitetul se obligă ca în minimum 15 zile de la anunţare să-i comunice obiecţiunile, dacă mai are de făcut, sau aprobarea definitivă pentru executarea lucrării în mare (orice obiecţie fă­cută trebuie executată în timp de 10 zile cel mult). La expirarea acestui termen, hotărîrea se va comunica de dl Preşedinte în scris, după care d-na sculptoră se angajează a executa lucrarea în mare turnată în ghips, cu toate detaliile, în termen de 1 an. Doamna sculptoră se angajează a supraveghea construcţia, partea din piatră a monumentului şi a turnatului în bronz cu montarea, aducînd la cunoştinţa comitetului toate obiecţiunile ce ar avea de făcut. Membrii comitetului pot oricînd urmări şi cere lă­muriri asupra mersului acestei lucrări. Costul acelor 4 figuri şi ornamentaţiuni executate conform clauzelor de mai sus ale contractului este de lei 800.000. Plata se va face în modul următor: 1) La facerea contractului se va da ca acont 30% din preţ, 240.000 lei. 2) La terminarea studiului de ¼ mărime naturală, 25% din preţ, 200.000 lei. 3) La terminarea figurilor în mărime reală a monumentului, 20% din preţ, 160.000 lei. 4) Restul de 25% se va achita doamnei sculp­toră la montarea definitivă a monumentului, 200.000 lei. Orice neexecutare a vreuneia din clauzele contractului de faţă, neexe­cutare de forţă majoră, afară de preţul monumentului care rămîne bine stabilit, nu aduce rezilierea contractului. Părţile vor stabili de comun acord modalitatea de aranjament. Preşedintele Comitetului C. Olănescu, Membrii dr. I. Cantacuzino, Mihail Oromolu, general Rudeanu, dr. Anastasiu. Sculptor, Lidia Kotzebue”. Persoana de legă­tură între comitet şi artistă a continuat să fie doctorul Anastasiu, care o va scuti de multă alergătură. Timp de trei luni toate obiecţiile au fost rezolvate, astfel încît, în ziua de 27 octombrie 1927, comitetul a considerat încheiat lucrul la machetă.

În scrisoarea trimisă prin dr. Anastasiu, C.C. Olănescu menţiona: „Mult stimată doamnă, am plăcerea a vă comunica că comitetul Monumentului Aviatorilor a aprobat definitiv macheta (1/4 mărime naturală) pe care aţi prezentat-o. Aducîndu-vă felicitările sale pentru frumoasa operă de artă concepută şi executată de Dvs., comitetul vă roagă să primiţi încredinţarea prea deosebitei sale consideraţiuni”. Totul părea să decurgă perfect.

Pentru executarea elementelor monumentului în mărime naturală, i s-a pus la dispoziţie o încăpere adecvată la Arsenalul Armatei. La rîndul lor, membrii comitetului au pornit o adevărată goană după fonduri, după materialele necesare fabricării şi înălţării monumentului, neuitînd să caute un loc de amplasare cît mai potrivit scopului. Însă, intrarea liberalilor în opoziţie şi, mai cu seamă, cutremurul provocat de prăbuşirea Bursei din New York, au marcat drastic eforturile comitetului.

Totuşi, noul inspector general al Aeronauticii, generalul de divizie Vasile Rudeanu, a refuzat să se dea bătut. A vizitat-o personal pe artistă în atelier, sfătuind-o să continue lucrul şi asigurînd-o, în numele comitetului, că îşi va primi drepturile cuvenite. De altfel, doctorul Anastasiu veghea aproape zilnic evoluţia lucrării, care, datorită dimensiunilor, nu era o treabă uşoară, mai ales pentru o femeie. Sculptorii respinşi la cele două concursuri şi alţi invidioşi puneau deja la îndoială capacitatea ei creatoare ori de muncă, inventînd tot felul de „autori reali”, care nu şi-au afirmat paternitatea, intimidaţi fiind de numele Kotzebue sau de o pretinsă origine ilustră a artistei. În monografia dedicată Monumentului Eroilor Aerului, doctorul Anastasiu, cel care a urmărit toate stadiile lucrării şi care, astfel, era cel mai important martor ocular al artistei, avea să precizeze negru pe alb: „Acest monument, pe lîngă că reprezintă concepţia d-nei L. Kotzebue, a fost în întregime lucrat de autoare, cu sforţări demne de admirat pentru toate detaliile de construcţie, pînă la turnarea în bronz!”.

În mai 1930, lucrarea era aptă pentru a fi turnată în bronz. Recunoscători, membrii comitetului i-au transmis în scris autoarei: „Vă comunicăm prin aceasta că Monumentul Eroilor Aviatori, pe care l-aţi făcut dvs. în urma concursului ce a fost, este luat în primire de d-nul V. Răşcanu, angajat de Comitet pentru a-1 turna. Comitetul vă aduce laude bine meritate pentru modul conştiincios şi precis al executării contractului, cum şi pentru bunăvoinţa pe care aţi pus în tot timpul execuţiei lui, mai cu seamă că aţi întîlnit atîtea obstacole de tot felul. Comitetul vă mulţumeşte şi speră că dacă şi partea arhi­tecturală şi turnatul vor fi la înălţimea artei dvs., scopul nostru va fi pe deplin ajuns, iar Capitala va fi dotată cu o lucrare monumentală de artă”.

(va urma)

EMANUEL BĂDESCU

Păreri și opinii