10 vasluieni celebri, ale căror invenţii şi performanţe au făcut înconjurul lumii

in Lecturi la lumina ceaiului

Dincolo de prejudecăţi şi etichetări, judeţul Vaslui se mîndreşte cu oameni valoroşi, care au excelat în domeniile lor de activitate, cu performanţe ce au făcut înconjurul lumii. Vă prezentăm cîteva din minţile geniale din Vaslui, care au dus România pe cele mai înalte culmi. Oameni care au revoluţionat lumea ştiinţei sau care şi-au pus amprenta pe invenţii sau opere uimitoare. Multe dintre aceste personalităţi se bucură de recunoaştere internaţională, însă nu şi în ţara lor natală.

Viviana Grădinaru şi descoperirea care revoluţionează cercetarea medicală

Originară din Vaslui, Viviana Grădinaru (35 ani) a revoluţionat lumea ştiinţei dezvoltînd în premieră, în anul 2014, o tehnică prin care se poate face aproape tot corpul unui şoarece transparent. Fostă absolventă a Liceului „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui, Viviana Grădinaru s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, unde şi-a continuat studiile universitare, devenind în 2012 profesor universitar la Universitatea Calteh din California. Munca asiduă în domeniul cercetării, ideile strălucite au făcut ca Viviana Grădinaru să fie cooptată în lotul de elită al universităţii californiene, acolo unde unul dintre laboratoarele de cercetare îi poartă numele. În 2004, după doi ani de muncă în laborator, Viviana Grădinaru şi echipa sa de la Caltech au anunţat descoperirea revoluţionară în domeniul ştiinţei medicale: şoarecii transparenţi. Cu această nouă tehnică, dezvoltată de Viviana Grădinaru, se deschide calea către o nouă generaţie de terapii pentru afecţiuni care variază de la autism la durere cronică. Oamenii de ştiinţă vor putea cartografia mai bine sistemul nervos sau modul în care se răspîndeşte cancerul în organism. Pentru performanţele sale, Viviana Grădinaru a fost premiată anul trecut de fostul preşedinte american Barack Obama, vasluianca numărîndu-se printre cei 105 cîştigători ai „Presidential Early Career Awards for Scientists and Engineers“, cea mai înaltă distincţie acordată de conducerea SUA tinerilor specialişti în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnologice.

Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, cercetător ştiinţific şi medic neurolog: „Înlocuind cu acest hidrogel, descoperit de Viviana şi de echipa ei, lipidele, grăsimile, ţesutul poate să devină transparent, dar să îşi păstreze, asta e extrem de important, structura şi compoziţia moleculară a celulelor“.

„Clarity“, denumirea dată soluţiei descoperite, poate fi folosită, însă, doar pe ţesuturi moarte şi va fi decisivă în cercetarea cauzelor şi evoluţiei unei boli. Tehnica descoperită de Viviana Grădinaru îi va permite astfel unui neurolog să vadă întregul creier transparent.

Viviana Grădinaru şi-a obţinut doctoratul în cercetare la prestigioasa universitate Stanford şi este specializată în optogenetică şi inginerie biologică. Încă din copilăria petrecută la Vaslui era pasionată de cercetare.

Cătălin Miron, cercetătorul care a contribuit la descoperirea cu implicaţii majore în lupta împotriva cancerului

Fost absolvent al Liceului Mihail Kogălniceanu din Vaslui, şi el, Cătălin Miron (47 de ani) este considerat o somitate a fizicii, CV-ul său fiind impresionant. Cercetător ştiinţific gradul I la Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP) din cadrul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, vasluianul Cătălin Miron este Director General Adjunct Extreme Light Infrastructure – Delivery Consortium (ELI-DC) din Bruxelles, Belgia. Timp de 14 ani a fost cercetător în Franţa, unde a ocupat funcţiile de şef Secţiune Ştiinţifică Fizică Atomică şi Moleculară la Synchrotron SOLEIL. Doctor în fizică, Cătălin Miron a făcut parte, anul trecut, dintr-o echipă internaţională de cercetători din Japonia, Finlanda, SUA, Franţa, China, Coreea, care a constat în urma unor experimente că Laserul cu raze X decriptează mecanisme fundamentale ce pot contribui la ameliorarea terapiilor anti-cancer. „Această descoperire va duce la regîndirea radioterapiei. Pe termen mediu, în 10 – 15 ani, pe baza înţelegerii mecanismului molecular, vor apărea elemente care să se folosească în radioterapie şi care să fie mult mai bune, pentru că, în prezent, razele X de energie înaltă, care se folosesc în acest tratament, şi care omoară celulele canceroase, distrug, din păcate, şi ţesuturi bune“, a declarat Cătălin Miron.

Alexandru Costin şi Bogdan Rîpă, primii milionari români din domeniul IT

Foşti absolvenţi ai Colegiului „Anghel Rugină“, respectiv Liceului „Ştefan Procopiu“ din Vaslui, Alexandru Costin şi Bogdan Rîpă sînt consideraţi ca fiind printre primii milionari români din domeniul IT. Foşti olimpici la Informatică, cei doi vasluieni au creat InterAKT, o companie creatoare de softuri pentru dezvoltatorii web. În 2006, au vîndut

InterAKT către gigantul Adobe, Alexandru Costin şi Bogdan Rîpă devenind directori ai Adobe România. „Înainte de achiziţie, am fost la sediul central de la San Jose, unde au o cameră la etajul 18, chiar lîngă biroul CEO-ului, o cameră învelită în fier, care nu permite nici o modalitate de spionaj. Nu spun că ne-ar fi spionat cineva pe noi, dar e o necesitate a corporaţiei. Acolo, eu şi Bogdan le-am prezentat lui Shantanu Narayen, actualul CEO, şi CEO-ului de atunci, Bruce Chizen, unul dintre produsele noastre. Shantanu a zis ceva de genul: „A, eu nu cred că asta chiar e făcută aşa!”. Şi a început să se uite pe cod să vadă cum a fost făcut. Chiar a fost un moment memorabil. Rămăsese atît de impresionat de ceea ce reuşisem să facem şi l-am stîrnit într-atît, încît a fost curios să vadă cum am reuşit”.

Anul trecut, Alexandru Costin a părăsit România, fiind numit senior director pentru servicii online la sediul central Adobe din SUA. La rîndul său, Bogdan Rîpă este, în prezent, senior director în cadrul companiei americane Fitbit.

Gică Ilie, inginerul care proiectează avioanele de lux pentru miliardarii lumii

Gică Ilie (54 ani) s-a născut în localitatea vasluiană Fălciu, iar în prezent este un nume important în aeronautica mondială. Inginerul Gică Ilie şi-a început cariera la Întreprinderea de Avioane Bacău. După Revoluţie, întreprinderea s-a transformat în Aerostar şi de aici a pornit, ca în multe alte fabrici şi uzine din România, declinul.

„Pur şi simplu nu ne mai cerea nimeni avioane. În ţară nu erau comenzi, în străinătate nu eram cunoscuţi, aşa că am început să facem de toate pentru a supravieţui: butoaie de bere, piese pentru războaie de ţesut şi tot felul de componente industriale. Au fost momente când am fost tentat să mă las, să aleg alt domeniu, însă mă felicit că am rămas fidel visului meu: să proiectez avioane pentru marile firme ale lumii“, a povestit Gică Ilie. A avut şansa de a vizita în scop profesional facilităţile de producţie şi de proiectare ale firmelor Cessna din Wichita (SUA) şi Piaggio Aviation din Genova (Italia), iar acest lucru i-a dat o nouă viziune asupra aeronauticii.

În 2002, s-a angajat la o companie americană care avea o uzină în Israel, de unde în 2008 a plecat în Franţa, la Metz, unde a ajuns şeful echipei de design a aripii şi ampenajelor la un avion turbopropulsor. Performanţele lui n-au trecut neobservate: în 2011 a fost cooptat de cunoscuta companie de aeronautică Dassault Aviation din Saint Cloud, unde se proiectează cele mai avansate avioane bussines jet din celebra familie Falcon, super-avioanele preferate de miliardarii Planetei. Inginerul român a fost şef al echipei de proiectare a trenului de aterizare frontal şi a cockpitului super-avionului Falcon 5X, cel mai nou produs al celor de la Dassault, avînd în vedere că a fost lansat pe piaţă spre sfîrşitul lui 2015.

Cicerone Rotaru, savantul în Silvicultură

Născut la Vaslui în 1926, Cicerone Rotaru a absolvit Facultatea de Silvicultură a Institutului Politehnic din Capitală. A lucrat la Institutul de Studii şi Construcţii Forestiere şi a predat la facultăţile de silvicultură din Braşov şi Bucureşti. La doar 27 de ani, a devenit rector al Institutului Forestier din Braşov, iar în 1971 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe agrosilvice. După o experienţă academică la Universitatea din Constantin, Algeria, s-a stabilit în Franţa, unde a activat ca inginer-cercetător, şef de proiect, profesor. Este autorul primului tratat din lume despre tehnologia exploatării lemnului şi conceptul global de protecţie a mediului. Cu o activitate de peste 65 de ani şi realizări remarcabile, academicianul Rotaru deţine importante distincţii, titluri şi premii internaţionale. Anul trecut, Cicerone Rotaru a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de „Comandor“ pentru merite deosebite în domeniul cercetării ştiinţifice, alături de personalităţi precum Neagu Djuvara şi Mihai Şora.

Alexandra Nechita, „micuţa Picasso“

Cotată printre cei mai mari artişti în viaţă, Alexandra Nechita s-a născut în august 1985, în Vaslui. S-a stabilit alături de părinţi în SUA. Alexandra a început să picteze de la vîrsta de doi ani, iar talentul său extraordinar i-a făcut pe cei din jur să o numească „micuţa Picasso“. Picturile abstracte, în care artista îmbină cubismul caracteristic operei lui Picasso cu culorile vii ale lui Matisse, au încîntat criticii de artă, precum şi numeroasele personalităţi ale lumii (regina Angliei, împăratul Japoniei) care i-au cumpărat tablourile. Alexandra a devenit celebră la vîrsta de 9 ani, cînd a fost descoperită de un agent, care-i văzuse picturile expuse într-o librărie. Lucrările sale au fost vîndute în toată lumea, printre colecţionari numărîndu-se Ellen DeGeneres, Alec Baldwin, Calvin Klein sau Whoopi Goldberg. În 1999, Nechita a fost selectată de către ONU pentru a conduce o iniţiativă de artă în peste 100 de ţări. Cea mai mare sumă pe care a încasat-o pe o pictură a fost de 400.000 de dolari.

Ajunsă acum la 25 de ani, Alexandra este o încîntătoare domnişoară, cu vise atît de mari că, spune ea, par ireale: experimentează sculptura în bronz şi sticlă şi vrea să creeze o capodoperă.

Talentul pentru pictură de unde vine? „Cred că toate au un sens. Eu încerc să îmi folosesc viaţa într-o direcţie destul de pozitivă. Şi abilităţile mele, şi succesul, şi banii care au venit, încerc să le pun în sprijinul unor organizaţii, să ajut cum pot. N-o să stau pur şi simplu să pictez, sînt o persoană destul de activă. Şi, la urma-urmei, ai o viaţă, cîţiva ani acolo, de ce să îi duci numai pentru tine? Doar nu sînt numai eu pe pămîntul ăsta“, spune Alexandra Nechita.

Alexandra Nechita locuieşte în prezent în Los Angeles, unde, la începutul lui 2014, s-a căsătorit cu designerul Dimitri Tcharfas. La Vaslui, Alexandra Nechita este patronul spiritual al şcolii care îi poartă numele şi unde se şi regăsesc cîteva din lucrările donate de artistă.

Andreea Răducan, gimnasta de aur care a cucerit lumea

Sydney a obţinut dreptul de a organiza Jocurile Olimpice în detrimentul oraşelor Beijing, Berlin, Istanbul şi Manchester. Toate cele 199 de ţări invitate de către Comitetul Internaţional Olimpic au fost reprezentate la competiţia din Australia. În total, au participat la această ediţie 10.651 de sportivi, dintre care 4.069 de femei şi 6.582 de bărbaţi, care au concurat în cele 300 de probe din 28 de discipline sportive.

Multipla campioană mondială şi olimpică, Andreea Răducan, s-a născut în 1983, la Bîrlad, în judeţul Vaslui, acolo unde a făcut şi primii paşi în lumea gimnasticii. Andreea Răducan s-a impus în lumea gimnasticii, cîştigînd numeroase medalii la competiţiile internaţionale.

Numele Andreei este legat de cîştigarea medaliei de aur, la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000, şi pierderea ei, cîteva zile mai tîrziu, după ce la testul antidoping i s-a descoperit în sînge o substanţă interzise, pseudoefedrina. Întreaga lume a fost impresionată de povestea Andreei, care, la indicaţia medicului echipei, luase Nurofen (medicament ce conţine pseudoefedrină) pentru a scăpa de răceală. Deşi a pierdut medalia de aur, pentru mulţi iubitori ai gimnasticii, Andreea a rămas adevărata campioană a Jocurilor Olimpice din 2000.

La 21 septembrie 2000, podiumul olimpic de la concursul de individual compus a fost acoperit de Tricolor. Lîngă Andreea Răducan, care a obţinut medalia de aur şi titlul de campioană olimpică absolută, au urcat pe podium şi Simona Amânar, medalia de argint, în timp ce Maria Olaru a cucerit medalia de bronz.

Răducan, care avea 17 ani pe atunci, a continuat să concureze şi după Jocurile Olimpice din 2000, dar s-a retras înainte de a avea ocazia să-şi ia revanşa, la Atena, în 2004: „Sincer, mie îmi e dor şi astăzi de atmosfera unui concurs oficial. Gimnastica e un sport dur, fiecare element necesită zeci, sute, milioane de repetări. Este imposibil ca la un moment dat să nu apară şi uzura fizică. E adevărat, eu am concurat şi după Sydney, am mai obţinut medalii, dar în momentul în care am simţit că nu mai pot fi în totalitate gimnasta cu care se obişnuise lumea, care să fie tot timpul pe podium, am preferat să mă retrag“.

S-a retras din gimnastică în 2002, însă a continuat să se implice în proiecte sociale şi sportive, conducînd Fundaţia Olimpică Română. La Bîrlad, în oraşul natal, anual are loc o competiţie naţională de gimnastică ce îi poartă numele şi de la care marea gimnastă este nelipsită.

Corneliu Porumboiu, regizorul care a adus Cannes la Vaslui

Născut în 1975, la Vaslui, Corneliu Porumboiu este unul dintre cei mai importanţi regizori din noua cinematografie românească, alături de nume precum Cristi Puiu, Cristian Mungiu şi Radu Muntean. A primit premiul pentru debut Camera d’Or la Festivalul de Film de la Cannes în 2006, pentru „A fost sau n-a fost?“, o comedie despre cum a fost trăită revoluţia din 1989 într-un oraş de provincie. Filmările peliculei premiate la Cannes au avut loc chiar la Vaslui. Corneliu Porumboiu s-a întors la Cannes, în secţiunea Un Certain Regard, în 2009, cu „Poliţist, adjectiv“. Filmul a primit premiul FIPRESCI şi premiul juriului secţiunii Un Certain Regard. De asemenea, acesta a regizat „Cînd se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism“, un film care a fost prezentat în mai multe festivaluri din întreaga lume. În 2015, Corneliu Porumboiu a fost din nou omagiat la Cannes, regizorul fiind distins pentru filmul „Comoara“ cu premiul Un Certain Talent.

Mioara Corozel, printre cei mai cotaţi pictori din lumea arabă

Mioara Corozel Cherki este o pictoriţă originară din Vaslui, unde a trăit pînă în 2002. A fost nominalizată în topul celor mai buni zece artişti rezidenţi din Emiratele Arabe Unite, la cel mai recent eveniment cultural desfăşurat în Dubai, Tîrgul Internaţional de Artă, una dintre cele mai importante expoziţii colective din Emirate, care a înregistrat anul acesta peste 3.000 de participanţi. Tablourile Mioarei Corozel Cherki sînt spectaculoase şi pentru că tehnica ei este una inedită. Pictează suprafeţe foarte mari cu ajutorul cuţitului şi îi place să experimenteze cu diverse materiale: sare, sticlă pisată, lînă etc. Mioara se declară un artist autodidact. În acest an a frecventat, în auditoriu liber, cursurile de Istoria Artei şi cele de Filozofie ale Universităţii Sorbona Paris – Abu Dhabi.

Simona Voicu

COMENTARII DE LA CITITORI