150 de oameni de ştiinţă s-au întîlnit, în SECRET, pentru a pregăti o tehnologie revoluţionară care provoacă panică

in Lecturi la lumina ceaiului

La începutul săptămînii trecute, aproximativ 150 de oameni de ştiinţă, avocaţi şi antreprenori, s-au întîlnit, în secret, pentru a discuta despre posibilitatea creării unui genom uman în întregime sintetic. Acest lucru înseamnă că oamenii de ştiinţă ar putea recrea chimic materialul genetic care a trecut în mod natural de la părinţi la copii. În timp ce noua tehnologie ar putea însemna progrese majore pentru ştiinţa biologică şi sănătatea publică, cîţiva experţi au exprimat îngrijorarea faţă de etica ideii. Unii dintre ei consideră că ceva atît de important nu ar trebui discutat în spatele uşilor închise. La reuniune, a fost invitat numai reprezentantul Harvard Medical School din Boston, iar participanţilor li s-a cerut să nu contacteze mass-media sau să posteze pe Twitter informaţii despre ceea ce s-a discutat. Proiectul Genomului Uman: Testarea în Celule a Genomilor Sintetici de mari dimensiuni îşi propune să „sintetizeze un genom uman complet într-o linie de celule, într-o perioadă de zece ani“. Printre organizatori se numără şi George Church, profesor de genetică la Harvard Medical School; Jef Boeke, director al Institutului de sisteme genetice de la NYU Langone Medical Center; Andrew Hessel, o „futuristă“ din grupul de cercetare bio/nano la Autodesk şi Nancy J . Kelley. Church a explicat că proiectul, care nu este încă finanţat, are ca obiectiv principal îmbunătăţirea capacităţii de sintetizare a firelor lungi de ADN pentru a le utiliza la animale, plante şi microbi. În prezent, oamenii de ştiinţă sînt capabili să manipuleze ADN-ul din celule pentru diverse scopuri, inclusiv producerea insulinei pentru diabetul zaharat. Sintetizarea întregului genom ar permite mult mai multe schimbări semnificative. Însă, unele aspecte ale conceptului au fost deja întîmpinate cu critici. Într-un eseu, Drew Endy – profesor de Bioinginerie de la Universitatea Stanford şi Laurie Zoloth – profesor de etică medicală şi umanism la Universitatea Northwestern (Chicago) – explică faptul că sinteza genomului uman este un „gest moral enorm“. Dacă ar fi creat genomul sintetic, acesta ar fi testat în laborator, prin implantarea acestuia într-o celulă umană în locul celei existente. Deşi acest lucru nu înseamnă că cercetătorii ar putea să creeze un om sintetic, cercetătorii se întreabă ce s-ar putea întîmpla dacă oamenii de ştiinţă ar fi capabili să modifice genomul uman. „De exemplu, ar putea, oare, oamenii de ştiinţă să sintetizeze un genom uman modificat, care să fie rezistent la toate virusurile naturale? Ei ar putea face acest lucru, probabil, în scopuri pur benefice, dar dacă alţii ar încerca să sintetizeze virusuri modificate, care au trecut peste o astfel de rezistenţă? S-ar putea ca asta să ducă la o cursă de înarmare în ingineria genomului?“, se întreabă cercetătorii într-un eseu publicat în revista Cosmos.
Deoarece sintetizarea genomului uman ar avea implicaţii uriaşe pentru ştiinţă, cercetătorii susţin că discuţiile cu privire la acest concept ar trebui să fie „pluraliste, publice şi deliberative“.
Odată cu aceasta, oamenii de ştiinţă afirmă că ar fi necesar să fie incluse ideile unui set divers de oameni, de la avocaţi şi autorităţi de reglementare pînă la teologi, filozofi şi specialişti în etică.
„Crearea unei noi vieţi umane este unul dintre ultimele procese umane asociate, care nu a fost încă pe deplin industrializat. Rămîne un act de credinţă, bucurie şi speranţă. Iar în ceea ce priveşte discuţiile pentru a sintetiza, în premieră, un genom uman nu ar trebui să aibă loc în încăperi cu uşile închise“, scriu Endy şi Zoloth.

Marina Manastîrlî
Sursa: Mail Online

COMENTARII DE LA CITITORI