2018 – Umbra Zeului Marte întunecă cerul Europei (1)

in Polemici, controverse

Remember versus uitare

Panta rhei (totul curge) – concepţia dialectică a lui Heraclit asupra mişcării, ca schimbare perpetuă a universului – poate fi considerată actuală prin modificările (economice, sociale, politice, ecologice etc.), care guvernează lumea de azi . Rămîne să stabilim dacă această „curgere”, la ora actuală, este sau nu în beneficiul umanităţii. Dacă punem în balanţă dezvoltarea explozivă a descoperirilor ştiinţei şi tehnicii mondiale, putem nota cu plus evoluţia omenirii în univers. Numai că… numai că, dezvoltarea cu pricina s-a manifestat, cu prioritate, într-un domeniu care s-a dovedit a fi, înainte de apărător al vieţii şi liniştii pe pămînt, cea mai directă ameninţare la adresa propriei noastre vieţi, a acumulărilor materiale şi spirituale ale umanităţii – domeniul militar.

Într-adevăr, situîndu-se în prim–plan în exploatarea cuceririlor şi descoperirilor ştiinţei moderne, armata şi-a dezvoltat şi diversificat capabilităţile, maşinăria de război devenind o afacere bănoasă pentru marile trusturi industriale, ajungînd la cote alarmante. În lumea actuală, cursa înarmărilor, mascată sub paravanul pregătirii militare pentru apărarea teritoriului naţional, a devenit cumva patologică, atît prin alocarea unei părţi din PIB (în detrimentul sectoarelor sociale), cît şi prin ambiţia de a se ajunge la un înalt şi sofisticat nivel de fabricare a unor mijloace de distrugere a vieţii pe pămînt şi a valorilor create de-a lungul secolelor de generaţiile anterioare. Căci, ce sînt aceste maşini înfiorătoare, aceste arme cu laser, aceste blindate din cel mai bun oţel, aceste avioane invizibile, aceste rachete multifuncţionale, aceste bastimente care întunecă orizontul cînd îşi fac apariţia pe întinderea mărilor şi oceanelor, şi ce înseamnă tot acest program de exerciţii complexe, aplicaţii militare de anvergură, în mai toate zonele globului pămîntesc, decît distrugerea, cu premeditare, a umanităţii?

Desigur, nici un guvern antrenat în această cursă a morţii, şi nici un decident implicat în strategia acestor măsuri înşelătoare, nu vor recunoaşte eroarea pe care o săvîrşesc – culmea – în numele salvgardării acestei umanităţi! Acest material de analiză îşi propune să documenteze tocmai acest adevăr ascuns, adevăr ce poate deschide o cutie a Pandorei, cu urmări tragice şi incalculabile…

Avînd ca pretext subtitlul de mai sus, în contextul nebun, de pregătire a armatelor (naţionale şi multinaţionale) pentru război: Cu cine? Cînd? De ce? – noi, oamenii de rînd, cei care, fără să ne întrebe cineva, contribuim, prin sistemul de impozite şi dări, la întreţinerea şi dezvoltarea maşinii de război, ucigătoare, ne putem întreba: Cum de-am uitat? Cum de-am uitat de 1 septembrie 1939; de 22 iunie 1941; de Cotul Donului; de Oarba de Mureş; de Pearl Harbor; de Lidice; de Hiroşima etc., etc. Ce fel de ceaţă ne-a întunecat memoria, aproape ştergînd-o din bagajul nostru interuman?

Numai în Europa, în ultimii 300 de ani, au avut loc peste 160 de războaie, dintre care două războaie mondiale în timpul unei singure generaţii. Amintind despre ultima conflagraţie mondială, cifrele sînt edificatoare pentru cît a plătit omenirea pe capriciile unor conducători mult prea zeloşi, dar şi datorită manipulării şi jocului politic în care au fost tîrîte popoarele. Iată, spre aducere aminte, bilanţul tragic al Celui De-al Doilea Război Mondial:

* au fost angrenate 61 de state, însumînd o popula?ie de 1,7 miliarde de oameni, adică pestetrei sferturi din omenire; * operaţiile militare s-au desfăşurat pe teritoriile a 40 de state din Europa, Asia şi Africa, totalizînd o suprafaţă de 22.000.000 km pătraţi (dintre toate continentele, Europa a fost cea mai afectată de război, aici s-au dat cele mai mari bătălii, cu distrugerile cele mai vaste şi cu profunde repercusiuni);

* numărul total al celor mobilizaţi în forţele armate a fost de 110.000.000 de oameni, mai mult cu 40.000.000 decît în Primul Război Mondial; * numai şase ţări beligerante au fabricat, în cei şase ani de război, aproape 653.000 de avioane, 287.000 de tancuri, 1.041.000 de tunuri;

* pierderile umane – 50-60 de milioane de oameni – mai mult de jumătate dintre victime au făct parte din populaţia civilă, dintre care numeroşi copii şi femei…

După unii analişti militari, nici pînă astăzi nu se cunoaşte numărul exact al victimelor din anii războiului. Execuţiile în masă, dispariţii de comunităţi întregi, marile mutaţii de populaţii ce au avut loc în acei ani fac incertă estimarea numărului victimelor, într-o ţară sau alta. Exodul populaţiei civile din faţa tăvălugului armatelor hitleriste, coroborat cu numărul mare de germani transferaţi în teritoriile cucerite, pentru a le coloniza, precum şi cu cel al prizonierilor, deportaţilor şi exilaţilor, a găsit, la încheierea războiului, în anul 1945, 20.000.000 de persoane, a căror repatriere ridica probleme deosebite.

(va urma)

Geo Ciolcan

COMENTARII DE LA CITITORI