A plecat dintre noi un titan al scenei româneşti, Radu Beligan

in Polemici, controverse

Un moment sfîşietor pentru teatrul românesc. Actor de geniu, a fost, de cele mai multe ori, gazdă a visului, a speranţei şi a marilor revelaţii, pe care le-a transmis publicului prin tehnica desăvîrşită, prin intuiţia extraordinară, prin inteligenţa scenică neasemuită, cu măiestrele-i frazări şi cu o sensibilitate nebănuită. A încercat să descopere oameni, să descifreze psihologii, fiind un partener de scenă excepţional. (…)
Numele lui Radu Beligan nu este doar legat de teatru, el se confundă cu teatrul. Un lung monolog, cu privirea îndreptată spre noi, cei uluiţi de acest actor şi mag deopotrivă. Senior al teatrului românesc, Radu Beligan a devenit o personalitate proeminentă de-a lungul anilor, într-o continuă evoluţie datorată talentului, glasului său inconfundabil şi dragostei pentru scenă, care nu l-a părăsit niciodată.
Un talent înnăscut şi crescut numai din fibre, umor, fineţe, limpezime, cultură, vibraţie, conştiinţă, inteligenţă de laser, clarviziune de fulger, o ureche muzicală extraordinară, precizia unui arcaş în marile simboluri şi în pluralitatea de sensuri. A exercitat o uluitoare fascinaţie asupra publicului care a mers cu el din prima secundă. Era omul de tip renascentist, care ne impresiona cu aplombul marilor navigatori care aduc pe scenă, cu fiecare rol, un nou continent. Într-o lume fără modele, avem mulţumirea că a existat Radu Beligan.
Drum bun printre stele, Maestre!
Acest Cristofor Columb al actoriei şi-a pus arta la picioarele micului rege în care credea şi pe care îl răsfăţa, Măria Sa Publicul, cel ce recunoaşte de peste şapte decenii în el pe Regele teatrului românesc. Din păcate, numai publicul. Nu şi Statul, nu şi alţi „intelectuali“ din societatea civilă care nu ştiu să-şi răsplătească valorile şi au încercat să arunce cu noroi în loc să-i aştearnă un covor roşu la fiecare aniversare. Dumnezeu să-l odihnească şi să-l aibă în pază.

Magdalena Popa Buluc

COMENTARII DE LA CITITORI