ABBA – povestea unui vis

in Lecturi la lumina ceaiului

Cu ţinutele lor de scenă exuberante şi prezenţa lor antrenantă, dar mai ales cu refrenele lor memorabile, care se potriveau oricărei stări de spirit, cei patru suedezi au dominat muzica pop timp de un deceniu, ducînd atmosfera nordică în toate colţurile lumii.
A fost unul dintre cele mai bune produse muzicale de export ale Suediei şi o formulă magică ce a dominat clasamentele mondiale între mijlocul anilor ’70 şi începutul anilor ’80. ªi, mamma mia!, a vîndut peste 370 de milioane de discuri!
Hiturile trupei ABBA fac şi astăzi senzaţie şi sînt folosite adesea pentru a crea atmosferă la evenimente mondene, prezentări de modă, sau chiar ca fundal sonor pentru unele filme documentare. ªi asta pentru că multe dintre ele sînt purtătoarele unor mesaje: The Winner Takes It All; Money, Money, Money; I Have A Dream; Dancing Queen; Take a Chance on Me; ori Gimme! Gimme! Gimme! (A Man After Midnight).
Chiar şi astăzi, la peste 30 de ani de la destrămarea grupului, fanii încă visează să-i vadă din nou pe aceeaşi scenă, iar speranţele lor s-au reaprins odată cu reîntîlnirea celor patru membri, în ianuarie anul acesta, la evenimentul intitulat „Mamma Mia! The Party“, organizat la restaurantul „Tyrol“ din Gröna Lund, un parc de distracţii din Stockholm – un proiect al lui Björn, care continuă să menţină vie flacăra legendarei trupe care a cîştigat, în 1974, concursul Eurovision cu piesa Waterloo. Întrebat de reporteri dacă cei care sînt prezenţi la eveniment vor asista la o reuniune oficială a trupei, Benny Andersson a subliniat că nu există nici un plan de a apărea din nou pe scenă. „Sîntem aici pentru a ne distra“, a adăugat colegul său de trupă, Björn Ulvaeus.
Ei au refuzat să fie fotografiaţi împreună pe covorul roşu sau să interpreteze vreunul dintre hituri, membrii ABBA au acceptat să se îmbrăţişeze şi să se sărute prieteneşte pe scena restaurantului, spre încîntarea fanilor.
pag 12 abba 2
Cine sînt cei patru şi cum a început totul?
Björn Ulvaeus, născut în Gothenburg, la 25 Aprilie 1945, îşi începe cariera muzicală la vîrsta de 18 ani, ca solist al grupului „The Hootenanny Singers“, o trupă axată pe folk. Compune piese în limba engleză, iar apoi are o scurtă carieră solo.
Agnetha Fältskog, născută la 5 Aprilie 1950, are un hit de nr.1 în Suedia, la vîrsta de 17 ani. O cunoaşte pe Anni-Frid Lyngstad în timpul unei emisiuni televizate, iar pe Björn Ulvaeus l-a întîlnit în timpul unui concert.
Anni-Frid Lyngstad, născută la 15 Noiembrie 1945, în Norvegia, cînta încă de la vîrsta de 13 ani în diverse trupe dance sau jazz.
Benny Andersson devine producătorul acesteia în 1971, iar „Frida”, pentru apropiaţi, îl cunoaşte şi pe Björn în timpul unui concurs pentru tinerele talente.
Prima tentativa a celor patru de a cînta împreună are loc în aprilie 1970, în timpul unei vacanţe pe care o petrec împreună în Cipru. Ceea ce a început ca o distracţie, cîntînd pe plajă, continuă la un alt nivel, cînd ajung să cînte în faţa trupelor ONU staţionate în insulă. De fapt, Björn Ulvaeus şi Benny Anderson se întîlniseră la o petrecere, în anul 1968, şi s-au hotărît să cînte împreună sub numele de „Bjorn&Benny“. Destinul le-a scos în cale pe Aghneta Falkstog şi Anni-Frid Lyngvstad care, mai tîrziu, aveau să le devina soţii. Andersson şi Ulvaeus înregistrează în această perioadă primul lor album împreună, iar fetele cîntă backing vocals pe cîteva dintre piese. Le vine o idee. Să facă un show de cabaret doar al lor. Spectacolul are loc pe 1 noiembrie 1970, în Suedia, iar criticile sînt, în mare parte, pozitive. Hello, Old Man devine prima piesa pe care o cîntă împreună. Cîntecul devine un hit şi ajunge pe locul 5 în topul vînzărilor şi nr.1 în clasamentele muzicale din Suedia.
Trupa ABBA avea să facă istorie pe scena concursului european Eurovision, desfăşurat la Brighton, în Marea Britanie, unde melodia Waterloo a ridicat sala în picioare, cîştigînd detaşat trofeul în faţa unei audienţe estimate la 500 de milioane de telespectatori! Dar consacrarea definitivă aveau să o cunoască abia după 18 luni, cu melodia S.O.S., în care Björn şi Benny găsiseră linia melodică proprie doar lor. Nu oricum, ci printr-o muncă titanică: 6-8 ore în studio, cîntînd la pian şi la chitară!
În anul 1971, cei patru înregistrează împreună mai multe piese, consolidînd astfel relaţiile dintre ei. În tot acest timp, fiecare are şi proiecte personale. La îndemnul managerului Stig Anderson, aceştia înregistrează o piesă care ajunge doar pe locul 17 în topuri. În 1973, decid să mai încerce o data. Înregistrează albumul Ring, Ring. piesa care dă titlul discului devenit hit în multe ţări din Europa, dar managerul lor e convins că succesul adevărat va veni doar cu o melodie care va deveni hit în Marea Britanie sau Statele Unite. Următorul single ABBA, Honey, Honey, ajunge pe locul 27 în Statele Unite şi pe locul 2 în Germania.
În noiembrie 1974, cei patru pleacă în primul turneu european, cu concerte în Danemarca, Germania şi Austria. Lucrurile nu merg aşa cum se aşteptau. Multe bilete rămîn nevîndute. Sînt nevoiţi chiar să anuleze cîteva spectacole.
Lansarea celui de al treilea album, cunoscut de fani sub numele de The Limo Album şi a single-ului S.O.S., îi aduce, din nou, în topurile britanice. Piesa ajunge pe locul 6, iar albumul, pe locul 13.
S.O.S. devine al doilea single nr.1 în Germania şi Australia. Succesul este consolidat de apariţia hitului Mamma Mia, care ajunge nr.1 în Marea Britanie, Germania şi Australia, la finele lunii ianuarie 1976. Totuşi, faima grupului peste Ocean rămîne destul de slabă. Albumul nu reuşeşte să urce mai sus de locul 165 în topuri. Cei patru sînt convinşi că asta se întîmpla din cauza promovării precare a discului.
În Australia, difuzarea videoclipurilor I Do, I Do, I Do şi Mamma Mia la televiziunea naţională, în 1975, dă startul unui interes sporit faţă de trupă, ceea ce face ca cele doua single-uri să ajungă no. 1 în topuri timp de mai multe luni de zile. În martie 1976, trupa lansează prima colecţie Greatest Hits, disc ce urcă, pentru prima data, pe primul loc în Marea Britanie. Pe album este inclus şi noul single Fernando. Piesa devine nr.1 în 12 ţări, devansînd Hey Jude, de la Beatles, în topul pieselor care au stat cel mai mult pe locul 1. Fernando este şi primul nr. 1 american pentru aceşti suedezi care scriu istoria muzicii. Următorul album ABBA, Arrival, un best seller în toată Europa şi în Australia, reprezintă un nou nivel, atît din punct de vedere al compoziţiilor, cît şi din punct de vedere al sound-ului. Discul este foarte bine primit şi peste Ocean. Hiturile cuceresc clasamentele unul după celalalt. Money, Money, Money, Knowing Me, Knowing You şi Dancing Queen devin, pe rînd, piese de nr. 1. În 1977, albumul Arrival este nominalizat pentru „Cel mai bun album al anului”, la BRIT Awards. ABBA sînt acum foarte populari în Marea Britanie, în întreaga Europa şi în Australia.
Tot în anul 1977, ABBA îşi fac bagajele şi pornesc la drum. Statutul grupului s-a schimbat aproape peste noapte, fiind acum adevărate superstaruri. Turneul îi poarta pe scenele din Oslo, Goteborg, Copenhaga, Berlin, Köln, Amsterdam, Essen, Hanovra, Hamburg, Manchester, Birmingham, Glasgow şi Londra. Urmează un turneu în Australia, cu 11 concerte, la care participă peste 160.000 de oameni. La concertul de la Adelaide, ABBA concertează pe un stadion cu 20.000 de oameni, în timp ce alţi 10.000 ascultă din afara stadionului.
În decembrie 1977, trupa scoate următorul album, intitulat chiar The Album. Al cincilea disc coincide cu lansarea peliculei ABBA: The Movie.
Chiar dacă recenziile nu sînt foarte spectaculoase, discul lansează cîteva super hituri, printre care The Name of the Game, Take a Chance on Me şi Thank You for the Music.
În 1978, super ABBA transformă un teatru nefolosit din Stockholm în propriul studio de înregistrări, numit „Polar Music Studio“. Aici vor veni să lucreze artişti din trupele rock „Genesis“ sau „Led Zeppelin“. La 9 ianuarie 1979, trupa cînta Chiquitita, la un concert caritabil organizat de UNICEF, pentru a celebra „Anul Copilului“. ABBA donează banii obţinuţi din vînzarea single-ului în toată lumea, iar piesa devine nr. 1 în 10 ţări.
ABBA a continuat să scrie istorie în muzică cu Super Trouper, The Winner Takes It All şi One Of Us, care au puternice mesaje despre război, cenzura politică, singurătate şi divorţ. Voulez-Vous, al şaselea album, este lansat în aprilie. Nici o piesa nu ajunge nr.1, însă o serie de piese devin hituri. Printre acestea se numără Does Your Mother Know, Angeleyes, Voulez-Vous şi I Have a Dream. Canada, Statele Unite şi întreaga Europă fredonau la unison melodiile de pe acest album.
În septembrie 1979, ABBA pleacă în primul şi singurul lor turneu Nord American. Ultimul concert, cel de la Washington DC, este anulat din cauza stressului emoţional de care suferă Agnetha Fältskog.
În martie 1980, ABBA ajung în Japonia. Pe aeroport, sînt aşteptaţi de mii de fani în delir. Trupa cîntă în 11 spectacole cu casa închisă. Un an mai tîrziu, ABBA scoate albumul The Visitors. Chiar dacă albumul ajunge în topuri în aproape toată lumea, succesul comercial nu se ridică la nivelul albumelor precedente.
pag 12 abba 3
Începutul sfîrşitului
La 19 noiembrie 1982, ABBA apare pentru ultima oară la televiziunea suedeză, iar trei săptămîni mai tîrziu, cîntă pentru ultima dată împreună,
într-un show transmis în Marea Britanie.
Cei patru îşi fac ultima apariţie publică la începutul anului 1986. Totuşi, ei păreau mai mult o gaşcă de prieteni, decît celebra trupă ABBA. ABBA nu au anunţat niciodată, oficial, destrămarea grupului, însă trupa este considerată, de ceva vreme, ca fiind istorie. Ei nu au mai cîntat împreună, şi nu s-a mai auzit absolut nimic despre vreun nou material ABBA.
În Suedia, moştenirea ABBA este adusă în faţa publicului într-un concert din 1998, cînd mai mulţi artişti urcă pe scenă să cînte piesele celebrei trupe.
În 2000, ABBA refuză oferta de 1 miliard de dolari pentru a se reuni şi a cînta în 100 de concerte, iar în anul 2004, cu ocazia semifinalelor concursului Eurovision din Istanbul, la 14 ani de la succesul trupei în acest concurs, ABBA apar într-o scurtă comedie intitulată „Our Last Video Ever”. Filmuleţul este difuzat în pauzele spectacolului. Se pare că este pentru prima dată cînd cei patru au lucrat împreună de la destrămarea grupului. (…) Trupa începuse să se transforme într-o ABBA-manie periculoasă cînd, în 1976, la un concert la Londra, au fost 3,5 milioane cereri de bilete pe 11.000 locuri disponibile! Nebunia ABBA a fost suţinută de piesele care au făcut înconjurul lumii: I do, I Do, I Do, I Do; S.O.S.; Mamma Mia; Fernando; Knowing Me, Knowing You; Eagle; The Name of the Game şi Thank You for the Music.
În Australia, trupa s-a bucurat de o extremă popularitate. Primul turneu pe acest Continent a scăpat, practic, de sub control: mamele se aruncau cu copiii în braţe în faţa coloanei de maşini pentru a-şi vedea favoriţii. Tot în Australia, o emisiune cu această formaţie depăşeşte cu mult nivelul de audienţă al celui mai mediatizat eveniment al anului!
Încet-încet, ABBA devine un concern. Cei patru componenţi investesc în super marketuri, case de modă şi multe altele, şi devin mai profitabili decît celebrul concern suedez „Volvo“, lucru care stîrneşte invidia presei şi a celorlalte trupe aflate pe piaţă la acea oră. Bono, de la „U2“, spunea că: „Ne venea să-i decapităm, iar mie – să dau cu securea. Nu eram conştienţi că formau una dintre cele mai bune trupe pop a tuturor timpurilor!“.
pag 13 abba 1
Deşi ABBA a devenit, la propriu, o maşină de făcut bani, trupa începuse să aibă succes cam cu un deceniu în urmă, cînd fiecare dintre cei patru componenţi participa, deja, la viaţa muzicală: la începutul anilor ’60, Björn Ulvaeus cînta cu Hootenanny Singers, Benny era liderul trupei The Hep Stars, Agnetha Fältskog avea deja cîteva hit-uri, iar Anni-Frid Lyngstad îşi construise o carieră solistică în jazz, în parte şi cu ajutorul lui Benny, alături de care se afla încă din 1970.
Toate melodiile lor erau „ambalate“ în piese comerciale, în care membrii trupei apăreau în salopete cu ştrasuri, pantaloni aurii şi pantofi cu tocuri enorme – costume care, de altfel, erau departe de gusturile lor personale, dar care erau (culmea!) recomandate de contabili, din motive care ţineau de scutirea de taxe. Mai precis, potrivit legilor suedeze, valoarea costumelor de scenă – în general, destul de costisitoare – putea fi dedusă din impozit cu condiţia ca acele costume să nu poată fi purtate pe stradă sau în viaţa de zi cu zi. O condiţie pe care, în mod clar, ţinutele celor de la ABBA o îndeplineau. „Ca să fiu sincer, cred că arătam ca nişte nebuni pe atunci“, spunea Björn Ulvaeus pentru The Guardian. „Nimeni nu era atît de urît îmbrăcat pe scenă ca noi“. ªi, totuşi, mulţi fani le-au copiat stilul. Prevederea respectivă se pare că există în continuare în Suedia. Potrivit unui comunicat al Fiscului de la Stockholm, citat de site-ul de ştiri suedez The Local „pentru ca hainele să fie deductibile din impozit, ele trebuie să fie fanteziste, numai ţinute de scenă, cu numele sau logo-ul formaţiei sau alte elemente care să le distingă clar de o ţinută de stradă“.
În povestea ABBA, pe lîngă muzică şi stil vestimentar, şi romantismul a avut partea lui comercială. Căci managerul formaţiei, Stig Anderson, care a contribuit şi la scrierea versurilor multora dintre hituri, nu s-a ferit s-o promoveze, folosindu-se de poveştile de dincolo de scenă dintre Anni-Frid şi Benny, care şi-au oficializat relaţia în 1978, şi dintre Agnetha şi Björn, căsătoriţi încă din 1972. Din păcate, însă, succesul imediat, ritmul alert în care susţineau concerte şi dorinţa de afirmare solo a fetelor au pus o presiune prea mare pe cele două cupluri şi au creat tensiuni şi în interiorul grupului. Aşa se face că Agnetha şi Björn divorţează în 1979. Cuplul avea doi copii şi Agnetha dorea să fie acasă cu ei, nu prin turnee! Dar Björn îşi savura din plin celebritatea şi nu observa suferinţa soţiei sale. Se pare că despărţirea lor a fost spre binele trupei, pentru că în cîntecele lui Björn se regăsesc toate suferinţele şi experienţele trăite. De asemenea, după mulţi ani de convieţuire şi după numai trei de mariaj, Anni-Frid şi Benny pun şi ei punct relaţiei lor, în februarie 1981. Odată cu destrămarea perechilor, care generează depresii şi scandaluri nesfîrşite, ABBA anunţă, la finele anului 1982, că ia o pauză, menţionînd că revenirea ar putea avea loc peste cîţiva ani – ceea ce nu s-a întîmplat.
pag 13 abba 2
Cassandra a fost ultimul hit lăsat ca amintire fanilor, înainte ca Agnetha şi Anni-Frid să se lanseze în cariere solo, iar Benny şi Björn să se retragă ca autori. În 1982, ultimul videoclip la melodia The day before you came o găsea pe Aghneta păşind pe un peron plouat. Melodia sună cumplit de trist (o distanţa ca de la cer la pămînt faţă de bucuria de a trăi care a făcut din Dancing Queen unul dintre cele mai bune cîntece pop auzite vreodată). Cîntecul este bine primit în USA, dar în UK s-a clasat doar pe locul 36 – un dezastru! Cîteva luni mai tîrziu, ABBA nu mai exista!
Dispăruse, pur si simplu, de pe planeta muzicii pop pe care o dominase ani la rînd! Şi nimeni nu părea să le ducă dorul celor patru suedezi… Presa scria că ABBA şi-a luat o vacanţă….care, practic, a durat 10 ani, pînă în 1992, cînd formaţia „Erasure“ a preluat cîntecele lor…şi are un teribil succes în săli din Marea Britanie, SUA sau Germania! Au fost batjocoriţi şi divinizaţi, antipatizaţi şi idolatrizaţi, nici o altă formaţie pop nu a reuşit să polarizeze lumea aşa cum a făcut-o cei de la ABBA! În 2004, un întreprinzător a oferit două miliarde de dolari pentru un ultim turneu al trupei, dar, în zadar. Björn Ulvaeus a fost de părere că: „Lumea ar trebui să ne păstreze în memorie aşa cum am fost odată!“
Reţeta magică a succesului ABBA a fost transpusă în musicalul Mamma Mia!, care s-a dovedit a fi o mină de aur pentru Benny şi Björn, care şi-au asumat rolul de producători. Iar filmul omonim, produs în 2008, cu Meryl Streep, Amanda Seyfried, Pierce Brosnan şi Colin Firth în rolurile principale, a fost considerat cel mai răsunător musical ecranizat din istorie, cu încasări de 550 de milioane de euro. Dar succesul ABBA continuă şi după 30 de ani, vînzarea albumelor trupei depăşind 3,5 milioane de euro din drepturi de autor. Iar averile personale ale celor patru întrec orice închipuire.
Björn Ulvaeus şi-a sporit profitul obţinut din muzică investind în restaurante, hoteluri, proprietăţi imobiliare, o echipă de fotbal, o marcă de vodkă, parfumuri şi modă. Averea lui ajunge astăzi la 150 de milioane de euro!
Benny Andersson are, şi el, în conturi vreo 100 de milioane de euro, în timp ce frumoasa Agnetha, cea mai activă pe plan muzical (a cîntat chiar şi în duet cu Gary Barlow), a adunat vreo 80 de milioane de euro.
Roşcata trupei, Anni-Frid, care s-a făcut blondă după destrămarea trupei, a moştenit un castel şi un titlu nobiliar de la cel de-al doilea soţ, Heinrich Ruzzo, prinţ de Reuss de Plauen, şi trăieşte dintr-o rentă considerabilă la Zermatt, Elveţia, cu noul ei logodnic, vicontele de Hambleden. Deşi şi-a continuat cariera solistică, îşi dedică cea mai mare parte din timp acţiunilor de binefacere, mai ales cele legate de mediu şi de prevenirea dependenţei de droguri.
pag 13 abba 3
Ignoraţi de unii muzicieni, mai ales de puritanii din zona rock-ului, dar admiraţi de personalităţi precum Nelson Mandela sau Kurt Cobain, ABBA s-au specializat, încă din anii ’70, în piese uşor fredonabile şi au avut parte de un succes fără precedent în lumea întreagă. Unele din piesele lor sînt, pur şi simplu, adorate de dansatori şi sînt considerate baza muzicii disco de la finalul anilor ’70. Unii specialiştii cred că sînt la fel de valoroşi ca şi formaţia The Doors, pentru că fiecare album atrăgea şi mai mulţi fani, iar piesele lor erau şi sînt pe buzele tuturor.
ABBA nu este o trupă care are succes de scurtă durată, ci dimpotrivă. Chiar dacă nu au cîntat foarte mulţi ani împreună, cei patru culeg şi astăzi roadele muncii şi talentului lor. Discurile ABBA se vînd şi se vor vinde în continuare în milioane şi milioane de exemplare.

(Sursa: rss-ro.com, junalul.ro,
Ana Şimon)

COMENTARII DE LA CITITORI