Afacerile negre cu sturioni din Dunăre produc milioane de euro

in Război corupției

România a interzis pescuitul la sturion cu 10 ani în urmă, iar recent prohibiţia a fost prelungită cu încă cinci ani. Cu toate acestea, braconajul este în floare, iar Ministerul Mediului se declară copleşit.
Dacă pînă în Secolul al XX-lea peştele era considerat mîncarea săracului în România, în ultimii ani, carnea de peşte a devenit mai scumpă decît cea de porc. Un kilogram de crap de acvacultură – pentru că cel sălbatic este o raritate – costă 15 lei kilogramul. De ce se întîmplă astfel? Pentru că în acest moment cantitatea de peşte din rîurile interioare, dar şi din Marea Neagră a ajuns la nivelul de 10% din ce era pe la mijlocul secolului trecut, conform datelor Facultăţii de Biologie Bucureşti. În ultimii ani, pescarii de pe Dunăre, care trăiesc din această meserie, scot din ce în ce mai des plasele goale.
Specialiştii implicaţi în monitorizarea populaţiilor de peşti din fluviu ne-au explicat că sonarele detectează din ce în ce mai puţine bancuri de peşti în Dunăre. Pierderea unui procent de aproximativ 83,5% din suprafaţa luncii inundabile a cursului inferior al fluviului, prin îndiguire (ale căror construcţii au luat amploare după 1962), a condus la minimizarea efectivelor populaţionale ale faunei piscicole prin reducerea numărului de habitate cu potenţial de reproducere, la care s-a adăugat şi amenajarea de hidrocentrale. Cele din urmă au obturat migraţia naturală a ihtiofaunei, în special a sturionilor, diminuînd habitatele prin fragmentare.
Un alt motiv al scăderii este chiar pescuitul intensiv şi iraţional făcut în anii trecuţi, la care se adaugă şi cel ilegal. Braconajul se practică prin mai multe moduri, însă cel mai periculos şi cu un impact puternic asupra ihtiofaunei este pescuitul cu aparate electrice artizanale. Prin acestă metodă ilegală este afectat tot peştele din aria atinsă de curent şi chiar dacă nu sînt preluaţi din apă, cei care scapă au afectate ireversibil unele funcţii ale organismului, respectiv nu se mai pot reproduce.
Una din măsurile luate pentru a opri declinul speciilor de peşti, după anul 1990, a fost prohibiţia. După o perioadă de interdicţie de 10 ani pentru pescuitul comercial al sturionilor, recent, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) a prelungit măsura, la sturionul sălbatic, cu încă cinci ani.
Totuşi, specialiştii care se ocupă de prinderea, marcarea sturionilor cu mărci ultrasonice şi eliberarea lor înapoi în Dunăre pentru a le urmări evoluţia afirmă că a fost blocat inclusiv pescuitul ştiinţific. Decizia are astfel efecte inverse decît cele dorite, pentru că duce la anularea posibilităţii de obţinere a unor date reale care să reflecte eficienţa interzicerii pescuitului comercial la sturioni în România.
30.000 de euro dintr-un peşte
Metoda marcării ultrasonice este simplă: se implantează în sturioni mărci ultrasonice ce emit semnale care sînt urmărite în Dunăre, în diferite puncte fixe, prin staţii ce recepţionează semnalul transmis de aceste mărci. Astfel, se poate cunoaşte traseul de migraţie al peştelui, dacă acesta este braconat şi în ce zonă se petrece braconajul. Prin colectarea datelor de către staţiile de monitorizare s-a asigurat obţinerea unui volum informaţional unic pe plan mondial referitor la comportamentul sturionilor ce migrează pentru reproducere pe cursul inferior al fluviului Dunărea. De ce se obstrucţionează urmărirea populaţiilor de sturioni din Dunăre? Specialiştii consultaţi de „România liberă“ afirmă că motivul este unul singur: banii.
O femelă de sturion sălbatic de 200 de kilograme scoasă din Dunăre poate avea 40-60 de kilograme de icre. Carnea se vinde cu 50-60 de lei kilogramul pe piaţa neagră, iar kilogramul de icre negre se dă cu 500 de euro. La un calcul simplu, ajungem la valoarea de 30.000 euro doar pentru icre. Sumele pentru carne, vreo 2.200 de euro, sînt „bani de buzunar” pentru un astfel de pescar.
Repopulare, doar pe hîrtie
Dar mai există un mecanism prin care aceşti peşti produc bani. Conform documentelor pe care le deţinem, doar pe un contract de repopulare a fluviului, din 2013, apar, iniţial, 207.000 de bucăţi de puiet de sturion pregătite pentru a repopula Dunărea. Dar, ulterior, au fost declaraţi ca eliberaţi în apă doar 90.000, conform unui alt document care ne-a fost pus la dispoziţie de una din părţile implicate în contract. Apoi, numărul s-ar fi redus la 8.000 de bucăţi, conform proceselor-verbale care ni s-au pus la dispoziţie. Mai mult, la doi ani după popularea Dunării cu aceşti peşti-fantomă, care au fost marcaţi superficial, s-a trecut la numărarea lor, contra sumei de 500.000 de euro.
Autoritatea Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), care, teoretic, a monitorizat afacerea, ne-a răspuns că nu ştie nimic despre aceasta. Neoficial, cei de la ANPA ne-au sfătuit să urmărim dacă pe contract apare dimensiunea puilor. „În cazul unor asemenea documente trebuie menţionată dimensiunea puietului, pentru că preţul unui sturion de cîţiva centimetri diferă de preţul unuia de 75 de centimetri, de exemplu. Documentele care nu conţin dimensiunea peştelui contractat nu sînt în regulă”, ne-a explicat un reprezentant al ANPA, care a refuzat să-şi dezvăluie numele. Or, tocmai în documentele deţinute de noi nu apare nici o dimensiune.
Un pui de sturion costă 11 euro. Dintr-un calcul simplu, afacerea cu peşti-fantomă s-ar ridica la 2,2 milioane de euro, doar din acest contract. Plus cei 500.000 de euro pentru număratul sub apă.
Specialiştii în domeniu afirmă că anual sînt tocate milioane de euro în asemenea afaceri, în timp ce populaţiile de sturion sînt în scădere. Doar Uniunea Europeană a alocat 100 de milioane de euro pentru acest proiect! Mai trebuie subliniat că sturionii trebuie marcaţi cu emiţătoare speciale, nu cu sîrme CWT, pentru a putea fi monitorizaţi de sondele fixe amplasate pe Dunăre.
Cu alte cuvinte, prohibiţia se face doar de ochii lumii, pentru că maschează, de fapt, un braconaj îndîrjit împotriva peştilor pe cale de dispariţie, precum şi cheltuirea aiurea a unor fonduri care ar trebui să protejeze aceste specii rare!
4 dosare penale în două zile
„Din păcate, de prea mult timp legea se încalcă repetat şi cu bună ştiinţă în Delta Dunării. Obiectivul nostru este să reducem, pe cît posibil, fenomenul braconajului”, a susţinut ministrul Mediului, Cristina Paşca Palmer. Între 24 şi 26 mai a avut loc un control în acest sens al comisarilor Gărzii de Mediu şi al Inspectoratului de Poliţie Tulcea în zona complexului lagunar Razelm – Sinoe şi zona litorală a Mării Negre. În urma verificării, au fost întocmite patru dosare penale, au fost confiscate două ambarcaţiuni surprinse în flagrant, au fost aplicate contravenţii de 10.900 lei şi s-au scos din apele Dunării 2,5 kilometri de plase montate ilegal de braconieri pentru recoltarea speciilor protejate. Mai mult, au fost găsite în plasele braconierilor, printre altele, 24 de exemplare de păstrugă şi 4 exemplare de nisetru, deşi pescuirea acestora este interzisă în România de un deceniu.

Manuela Golea

COMENTARII DE LA CITITORI