Alegeţi-o pe Udrea! Dacă nu, alegeţi-l tot pe Băsescu!

in Lecturi la lumina ceaiului

Alegeţi-o pe Udrea! Dacă nu, alegeţi-l tot pe Băsescu!

 

Motto: „Votaţi un preşedinte/ Care nu ne minte!“.

(Cîntec poporal)

 

Da, stimaţi locuitori fericiţi de pe plaiurile dulci ale „Mioriţei“. E timpul să-l realegem pe cel ce ne-a făcut să trăim cu adevărat bine, care a pătimit pentru dreptate şi adevăr, hă! hă!, adică pentru adevărul lui, Traian Băsescu. El merită acest lucru, după o domnie autocrată de un deceniu, în care a tot reformat România, luptîndu-se, din răsputeri, cu corupţia. S-a tot bătut cu corupţii şi a reuşit să-i vîre la mititica pe unii politicieni de calibru mare, cum ar fi ex-premierul Adrian Năstase, fostul său amic şi vecin de vilă, şi, de curînd, pe Dan Voiculescu, zis Varanul, văzut de el drept cel mai redutabil adversar politic, care îi incomoda, vădit, planurile, acum, în preajma alegerilor prezidenţiale. Ce dacă Legea fundamentală nu ne dă voie să-l aşezăm, iar, în fruntea ţării? O încălcăm, fiindcă nu există un altul, mai mare şi mai tare decît cel ce-a ,,măritat” – spun gurile rele – Flota României. Şi totuşi, dacă nu-l mai putem realege pe acest luptător împotriva mogulilor cei ticăloşi (Vîntu, Voiculescu ş.a.), avem o alternativă. Să o punem în fotoliul de la Cotroceni pe adorata, adorabila şi, mai ales, isteaţa, pricepută în toate, Nimfă din Pleşcoi. Nu-i ea pupila, protejata şi mîna dreaptă a binefăcătorului Traian, ai cărui urmaşi sîntem, după cum zice, cu nedisimulată mîndrie, Elena? Iată soluţia perfectă: Elena Udrea – preşedintă, Traian Băsescu – prim-ministru, că nu e un altul mai priceput ca el în probleme de economie. Chiar aşa, doar nu ne putem gîndi la necoptul de Ponta, la Videanu, specialistul în varză şi borduri, la vameşul Blaga, la M.R. Ungureanu, cunoscătorul fin în… unguente, sau la Klaus Iohannis, meditatorul (nu meditativul) de succes, cu iz penal!

E cea mai bună soluţie. Urmăm, şi noi, formula ruşilor, unde Putin face rocada cu Medvedev, de ochii lumii şi-ai Constituţiei, şi tot el rămîne Ţarul. Haideţi să ne amintim: în mandatul lui Traian Băsescu, a fost Emil Boc, în mod real, şeful Guvernului României? Cine i-a anunţat pe români despre tăierea salariilor şi ciuntirea pensiilor, pe un ton apăsat, cu glasul lui inconfundabil? Nicidecum Emil, cel prostuţ şi umil. Nu! Grozava veste, a aplicării acelor măsuri dure, menite, chipurile, să scoată ţara din criză, a ţîşnit din gura spartă a matrozului.

Aşadar, a fost, timp de 10 ani – prea puţin pentru el, dar o veşnicie pentru populaţie – preşedintele ales al ţării: un preşedinte jucător (şi niţel demis!). Poate că, în curînd, va fi, de jure, premier şi, de facto, preşedinte. Nu degeaba ne tot îndeamnă: ,,Votaţi-o pe Elena Udrea!”. Ceea ce, de fapt, înseamnă: Ca să trăiţi bine, alegeţi-mă, proştilor, tot pe mine!

GEORGE MILITARU

COMENTARII DE LA CITITORI