Alexandru Ciurcu – inventatorul motorului cu reacţie

in Alte știri

Scriitorul Ion Văduva Poenaru afirma că tezaurul invenţiilor şi descoperirilor româneşti este de-a dreptul incredibil, el situîndu-se în prim-planul valorilor universale. Din punct de vedere al numărului de invenţii pe cap de locuitor, România se află la nivelul marilor puteri ştiinţifice ale lumii. Nume ca Lazăr Edeleanu, Anghel Saligny, Elie Radu, Costin Neniţescu, Aurel Vlaicu, Traian Vuia şi Henri Coandă sînt doar cîteva din sutele de exemple de mari inventatori şi descoperitori români, ce figurează la loc de cinste în marile enciclopedii şi tratate ştiinţifice de pe glob.

Printre românii celebri, mai puţin cunoscuţi de tinerii de azi, se numără şi Alexandru Ciurcu, inventatorul „buteliei cu jet“, adică, mai pe înţelesul nostru, al motorului cu reacţie. Născut la 29 ianuarie 1854, în comuna Şercaia, din judeţul Braşov, Alexandru Ciurcu a absolvit, în 1876, Universitatea din Viena, fiind licenţiat în ştiinţe juridice. A fondat, la Bucureşti, publicaţia de limbă franceză „L’Indépendence roumaine“, fiind şi preşedintele Asociaţiei presei române, cu ajutorul căreia a militat pentru emanciparea politică şi naţională a românilor transilvăneni. Dovedind, în egală măsură, o mare pasiune pentru tehnică, încă din copilărie a fost preocupat de ideea propulsiei, prin reacţie, a unor vehicule aeriene mai grele decît aerul. Astfel, aflat la Bucureşti, în anul 1882, a schiţat planurile unui propulsor reactiv, destinat, în principal, mijloacelor aeriene de transport. Exilat pentru ideile sale politice, Ciurcu s-a stabilit la Paris, unde a fost primit în cercurile culturale şi aeronautice ale timpului, iar, împreună cu francezul Just Buisson, fost corespondent al Agenţiei de ştiri HAVAS la Bucureşti, cu care împărtăşea aceeaşi pasiune pentru tehnică, a construit şi a brevetat, în 1886, „butelia cu jet“, realizată în mai multe variante. Dorind să experimenteze „butelia cu jet“ pe un dirijabil, i-a făcut această propunere inventatorului Gaston Tissandier. Acesta a refuzat, însă, să participe la proiect, considerînd că experimentul era periculos. La 12 octombrie 1886, Alexandru Ciurcu şi Just Buisson au primit, din partea Ministerului francez al Comerţului şi Industriei, brevetul de invenţie nr.179.001, pentru ,,Propulsorul cu reacţie” („Propulseur ŕ réaction“). La 3 august 1886, cei doi prieteni şi-au testat invenţia, instalînd propulsorul pe o barcă şi reuşind, cu ajutorul acestuia, să navigheze contra curentului, pe apele Fluviului Sena. Rezultatele obţinute au fost remarcate de presa vremii, care a scris elogios despre succesul experimentului. Reacţia din butelie se datora unui amestec inflamabil, format din azotat de amoniu (78%) şi petrol (22%), la care se mai adăuga cărbune de lemn, fărîmiţat foarte fin (7%). Gazele încălzite îşi ridicau presiunea, iar evacuarea lor se făcea printr-o ţeavă cu secţiunea controlată. Motorul era alimentat cu combustibil, la un interval de 15 minute, timp în care ambarcaţiunea continua să se deplaseze contra curentului, în virtutea inerţiei. La testarea motorului a participat şi un expert al Ministerului de Război din Franţa, care a vorbit în termeni elogioşi despre „prima ambarcaţiune cu motor reactiv“.

În ziua de 16 decembrie 1886, în timp ce autorii invenţiei experimentau un nou model de motor cu reacţie, pe Sena, dispozitivul a făcut explozie şi l-a rănit mortal pe Buisson. Întîmplarea nefericită nu l-a împiedicat, însă, pe Ciurcu să continue seria de experienţe, acesta testînd un motor cu reacţie pe o drezină, care circula pe tronsonul de cale ferată Sévran-Livry. Revenit la Bucureşti, inventatorul român a adus cu el un motor cu reacţie, care se află expus, în prezent, la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida“, din Bucureşti. Alexandru Ciurcu s-a stins din viaţă la 22 ianuarie 1922, la vîrsta de 68 de ani.

GHEORGHE BRAŞOVEANU

COMENTARII DE LA CITITORI