Alte sfaturi pentru sănătatea noastră (1)

in Lecturi la lumina ceaiului

 

 

Într-un articol precedent, vorbeam despre unele leacuri naturiste, sau de alt gen, pentru vindecarea noastră mentală şi trupească, găsite în volumul „Cele mai bune 1.000 de sfaturi pentru sănătatea noastră”. Cartea, apărută în SUA şi tradusă în limba română anul trecut, avea pretenţia că poate înlocui medicamentele, utile într-o primă fază a bolilor, însă atît de nocive dacă sînt administrate prea des. Dar, printr-o întîmplare, am descoperit o continuare a cărţii, volumul II, numit „Secretele sănătăţii. Peste 500 de remedii umitoare”, care este la fel de incitantă şi dătătoare de speranţe pentru cei bolnavi. Galanţi şi pricepuţi, autorii cărţii ne oferă alte sfaturi, utile şi adesea surprinzătoare, despre cum să ne păstrăm starea de sănătate sau, după caz, să ne tratăm bolile prin metode simple, accesibile oricui. De asemenea, sîntem informaţi despre cum să ne schimbăm alimentaţia, să facem exerciţii fizice, sau să ne îmbunătăţim starea de spirit, prin stimularea memoriei şi păstrarea acuităţii senzoriale. De aceea, vă propunem să comentăm cîteva aspecte interesante din această carte, chiar dacă unele dintre ele nu mai prezintă nici o noutate pentru cititori, fiind deja prezentate la televiziuni, sau în alte publicaţii.

Cap. I: Tensiunea arterială

* Puteţi contribui la reducerea tensiunii arteriale eliminînd total sarea din alimentaţie şi consumînd cît mai multe legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe şi produse lactate dietetice. * Faceţi multă mişcare în fiecare zi: mergeţi, alergaţi, urcaţi şi coborîţi scările.

* Căutaţi să dormiţi cel puţin o jumătate de oră după-amiaza, mai ales atunci cînd noaptea aţi avut insomnie. * Măsuraţi-vă tensiunea cît mai des. * Întorceţi-vă la usturoi (Allium sativum). Romanii îl considerau un medicament-minune. * Renunţaţi la fumat. * Aveţi încredere în uleiul de rapiţă, bun pentru toate vîrstele. (Într-un spectacol de la Grădina „Boema”, cu mulţi ani în urmă, regretaţii Dem Rădulescu şi Nicu Constantin, socru şi ginere în piesă, improvizau: „Să-ţi dau ulei de rapiţă, japiţă! Să-ţi dau ulei de măsline, să pleci de la mine!” – n.a.) * Consumaţi orez negru, în loc de orez alb, şi ovăz. Fac bine la intestine. * Nu mai cumpăraţi zahăr, aveţi la îndemînă mierea şi fructele. * În încheiere, vă oferim o reţetă pentru micul dejun: orez negru fiert amestecat cu miere şi scorţişoară.

Cap. II: Dacă sînteţi constipaţi

* Pentru început, vă recomandăm un tratament (sau un truc) excelent: folosind arătătorul şi degetul mare de la o mînă, căutaţi un punct uşor dureros de la mîna cealaltă. Dacă l-aţi găsit, executaţi asupra lui, cîteva minute, mişcări circulare, după care schimbaţi mîinile.

* Deşi nu sînt foarte gustoase, consumaţi varză crudă, peşte gras – care conţine Omega-3, anticolesterol -, iar pentru diureză apelaţi la ceaiul de urzică.

Cap. III: Dacă aveţi probleme cu prostata

Cei mai mulţi dintre bărbaţii trecuţi de 50 de ani încep să aibă probleme cu prostata, acuzînd tot mai des dureri şi avînd dificultăţi cu urinarea, precum şi cu scăderea potenţei. Încercaţi următoarele remedii:

* Seminţe neprăjite de dovleac, care conţin zinc, recomandat în protecţia prostatei. * Extractul de „Pygeum africanum”. * Consumaţi macrou şi seminţe de in.

* Mîncaţi cît mai multe roşii.

Cap. IV: Antibiotice naturale

Pînă în 1928, cînd savantul scoţian Alexander Fleming a descoperit penicilina, omenirea folosea antibioticele naturale, moştenite din moşi-strămoşi. Ce-ar fi să ne întoarcem la ele, mai ales acum, cînd s-a aflat că antibioticele de sinteză sînt cancerigene? Iată cîteva dintre acestea: ienibaharul (Stănică Raţiu îşi aducea aminte că, în copilărie, mîncase roşii, vinete şi ienibahar, o nebunie! – n.a.); busuiocul, bun la gătit şi la oblojit rănile; strugurii-ursului (În caz că-i găsiţi, aflaţi că sînt buni în infecţiile urinare şi intestinale.); afinele (conţin tanin, bun la toate, dar mai ales la diabet); cireşe, merişor, echinaceea, eucalipt, usturoi, miere, oregano, rodie şi iaurt.

Cap.V: Să îmbătrînim frumos

Bătrîneţea este un fenomen natural, pe care nu-l putem împiedica. Deocamdată. Însă putem influenţa felul cum îmbătrînim. Nu mai este un secret că alimentaţia greşită, sedentarismul şi stressul sînt doar cîţiva dintre factorii care ne pot afecta sănătatea la bătrîneţe. Dar, din păcate, românii nu prea fac nimic pentru a elimina aceşti duşmani din viaţa lor. În Occident, bătrînii au parte de respect din partea societăţii: pensii normale, asistenţă sanitară decentă, programe de recuperări, relaxare în staţiuni balneare sau cămine de bătrîni cu un înalt nivel de tratament şi confort. Restul îl vedeţi cînd mai călătoriţi prin străinătate, sau cînd bătrînii lor ne vizitează şi se cazează la hoteluri de multe stele. Bătrînii noştri?! Îi vedem în fiecare seară la televizor, plînşi şi neajutoraţi, cu pensii de cîteva sute de lei, sau pe stradă, cerşind şi căutînd prin gunoaie. Cu toţii aşteaptă o minune de la Dumnezeu, sau de la Gigi Becali… Dar, chiar în condiţii vitrege cunoscute, vîrstnicii îşi pot ameliora situaţia schimbîndu-şi felul de viaţă. Să nu uităm că, la vîrsta a treia, munca, somnul, petrecerea timpului liber, sau viaţa socială pot juca un rol important. Acuză tot felul de dureri şi nimic nu mai funcţionează normal în corpul acestora. Singura scăpare este medicul curant. De aceea, spitalele României gem de pacienţi cu pensii mizerabile. În astfel de situaţii, le recomandăm tuturor pensionarilor, dar şi celor fără vreun venit lunar, cîteva sfaturi, sperăm eficace, pentru păstrarea vigorii fizice şi mentale: * Ignoraţi stereotipurile. Ticăitul ceasului, care marchează curgerea implacabilă a timpului, ne face să îmbătrînim mai repede. Cu alte cuvinte, noaptea, înainte de culcare, scoateţi ceasul din dormitor sau, dacă vă permiteţi, cumpăraţi alt ceas, care nu ticăie. Rămînem tineri numai dacă ne concentrăm la aspectele pozitive ale vieţii. * Lăsaţi căldura să ia locul pasiunii. La vîrsta a treia, căldura sufletească e mai importantă decît efuziunile erotice. Dacă nu mai sînteţi performerul de odinioară, puteţi să oferiţi o mulţime de mîngîieri sufleteşti, pe care le veţi primi însutit înapoi. * Cîntaţi împreună cu membrii familiei voastre şi veţi înghiţi mai puţine medicamente. * Mîndriţi-vă cu vîrsta dvs., deoarece este în strînsă legătură cu realizările vieţii: un copac, o casă, nepoţi etc. Numai aşa veţi avea sentimentul că nu aţi trăit degeaba. * Fiţi cumsecade cu cei din jur. Nimic nu e mai scandalos decît tipologia de „babă absurdă”, sau de „moş ciufut”. Veţi trăi mai bine şi mai mult răspîndind zîmbete în jurul vostru şi atrăgîndu-vă noi prieteni. Fiţi miloşi şi veţi primi compasiunea celorlalţi. * Fiţi tari. Rezistenţa la stress, anxietate şi depresie este crucială pentru supravieţuirea la această vîrstă. * Ajutaţi-vă copiii. Veţi trăi mai mult. * Mergeţi la biserică. Speranţa, credinţa, mila, iertarea ajută la reducerea stressului, ceea ce înseamnă prelungirea vieţii. Şi nu uitaţi că terapia prin rugăciuni vindecă tot mai mulţi oameni. * Căutaţi să rămîneţi activi chiar şi după pensionare, practicînd tot felul de munci fizice şi intelectuale, în familie, sau în folosul societăţii. * Citiţi cît mai mult. În loc să vă slăbiţi creierul şi ochii cu emisiuni proaste la televizor, sau cu calculatorul, citiţi cît mai mult. Cultura generală aţi acumulat-o în tinereţe, în şcoală, la bătrîneţe recitiţi doar cărţi şi autori preferaţi. * Alte îndeletniciri folositoare: pictaţi, plimbaţi cîinele, mişcaţi-vă, aderaţi la activităţi de voluntariat, faceţi cumpărături. * În sfîrşit, urmaţi regula lui 7: beţi cu măsură, nu mai fumaţi, asiguraţi-vă o căsnicie stabilă, faceţi zilnic exerciţii fizice, controlaţi-vă greutatea şi tensiunea, învăţaţi să faceţi faţă greutăţilor, instruiţi-vă permanent.

(VA URMA)

PAUL SUDITU

COMENTARII DE LA CITITORI