Amintiri despre Serghei Esenin şi Isadora Duncan (5)

in Polemici, controverse

Într-o noapte ne pomenirăm cu Kusikov, picat pe nepusă masă; rugîndu-ne să-i împrumutăm o sută de mărci, ne puse la curent cu fuga lui Esenin de la Isadora.
– Ne-am refugiat într-o mică pensiune pe Uhlandstrasse, ne spuse el chicotind, unde Isadora n-o să ne găsească. Confort, linişte… Mai bem, mai scriem versuri… Să nu ne trădaţi cumva!
Dar Isadora se urcă în maşină şi în trei zile colindă toate pensiunile din Charlottenburg şi de pe Kurfürstendamm. În cea de a patra noapte îşi făcu apariţia ca o amazoană, cu cravaşa în mînă, în liniştita pensiune de familie de pe Uhlandstrasse. Toată lumea dormea, afară de Esenin care, îmbrăcat în pijama şi cu o sticlă de bere în faţă, juca dame în sufragerie cu Kusikov. Din întunericul bufetelor de lemn sculptat, aşezate în jurul lor pe console, răsărea strălucirea paşnică a cafetierelor şi serviciilor de masă. Nenumărate obiecte de cristal, mici vaze de flori şi halbe de bere umpleau încăperea. Pe pereţi atîrnau mici răţuşti de lemn cu capul în jos. Se auzea tictacul grav al unui ceas. O atmosferă de linişte şi confort, îmbibată cu aroma ţigărilor de foi şi a cafelei, învăluia acest interior burghez nemţesc, ca o groasă perdea de fum împotriva furtunilor şi intemperiilor de afară. Dar furtuna irupse şi aici, şi avea înfăţişarea Isadorei. La vederea ei, Esenin se eschivă şi se lăsă înghiţit fără o vorbă de bezna culoarului. Kusikov se repezi să o scoale din somn pe proprietăreasă, în timp ce în sufragerie se declanşă uraganul. Îmbrăcată în roşul ei hiton (tunică – n. red.), Isadora se învîrtea prin încăpere ca un demon al distrugerii. Dîndu-i uşile în lături, ea răsturnă pe jos întreg conţinutul unui bufet. Lovite cu cravaşa, micile vaze zburau de la locurile lor şi se prăbuşiră poliţele cu servicii cu tot. Răţuştile de lemn căzură de pe pereţi, iar lustrele începură să se clatine în clinchet de cristale. Isadora nu se potoli din turbare decît în clipa cînd nu-i mai rămase nimic de făcut ţăndări. Atunci, tăindu-şi drum peste mormanele de cioburi şi sfărîmături, ieşi pe culoar, unde-1 găsi pe Esenin ascuns după un garderob.
– Quittez ce bordel immediatement, îi zise ea calm, et suivez-moi.
Esenin îşi puse gambeta pe cap, îşi aruncă paltonul peste pijama şi porni după ea fără să scoată o vorbă. Kusikov rămase ostatic, urmînd şi să semneze nota de plată.
Care notă, trimisă Isadorei la hotel două zile mai tîrziu, se dovedi a fi redutabilă. Urmară pertractări şi zarvă multă. După achitarea notei, Isadora îşi încărcă dificilul ei menaj în două puternice Mercedesuri şi plecă la Paris, via Köln şi Strasbourg, însă, ca să-i explice poetului cum e cu goticul celebrelor catedrale.

Sfîrşit
Traducere de IOANICHIE OLTEANU

COMENTARII DE LA CITITORI