Armia română

in Poeme

Adevăr zic vouă: dacă azi ni-e bine

şi în ochi luceferi verzi ne asfinţesc

dacă apa vie a neatîrnării

scaldă-n vei pămîntul sfînt şi strămoşesc

dacă limba noastră gîlgîie de cîntec

încordînd văzduhul ca pe-un arc sublim

pentru toate astea, iată, se cuvine

armiei române să îi mulţumim

Dacă mama-n pace pruncul şi-l dezmiardă

sînul de virtute peste el trecînd

dacă-n prunc se coace ca o perlă-n scoică

dragostea de oameni şi de-acest pămînt

dacă, după veacuri aspre, demnităţii

îi pătrundem astăzi înţelesul prim

pentru toate astea armiei române

se cuvine, iată, să îi mulţumim

Ce-i la urma urmei armia română

decît ţara însăşi strînsă-n jurul ei?

ea e vrednicia acestui neam de-a-şi fierbe

sevele în trunchiul unor pui de lei

astfel dacă glia nu ne-a fost zvîrlită

în imperii ca-ntr-un colţ de ţintirim

oastei ce se-nalţă ca un foc de veghe

în veliştea vremii, iată-i mulţumim

Dacă-n lumea asta cîteodată dreaptă

dureros de strîmbă, însă, uneori

flutură-n lumină omenia noastră

încrustată-n bronzul celor trei culori

dacă glasul ţării are-acum tăria

de-a răzbi prin larma marilor mulţimi

pentru toate astea şi-ncă pentru multe

armiei române, azi, îi mulţumim!

Corneliu Vadim Tudor

COMENTARII DE LA CITITORI