Aşa a fost eliberată din arest Elena Udrea

in Alte știri

TRAIAN BĂSESCU A SUNAT-O, MARŢI, 17 FEBRUARIE 2015, PE LAURA CODRUŢA KÖVESI, AFLATĂ LA MADRID, ŞI I-A SPUS: ,,GATA CU JOACA!“

 

Eu nu cred în arestările bazate numai pe denunţuri. Acestea sînt vorbe goale. Toţi spunem în viaţă, uneori, vrute şi nevrute. Un părinte îi zice copilului: ,,Eu te-am făcut, eu te omor!“. Acum ce facem, îi luăm cu duba pe toţi părinţii mai slobozi la gură, acuzîndu-i de ameninţare cu moartea? Păstrînd proporţiile, aşa şi cu cei arestaţi preventiv, pentru a fi forţaţi să-i dea în gît pe adversarii unui regim politic. În repetate rînduri, Elena Udrea a fost tăvălită prin cerneala pamfletelor mele. Ea nu mi-a răspuns decît o singură dată: m-a făcut la televizor ,,pupinceauşist“ – calitate cu care chiar mă mîndresc. Un elementar simţ al dreptăţii mă face să fiu foarte precaut atunci cînd e vorba de acuzaţiile verbale – repet, exclusiv verbale – care i se aduc, în cascadă, acestei tinere femei.

Putem oare să zdrobim demnitatea fiinţei umane într-un asemenea hal? Să ferecăm în lanţuri un om ca pe criminalul grec Passaris? Să-l plimbăm pe marele ecran al ţării ca pe o fiară? Cine e atît de nemernic să zdrobească omul în felul acesta? De ce s-au oprit aici? De ce nu i-au pus Nimfei din Pleşcoi şi ghiulele la picioare? De ce nu i-au tras pe cap o cagulă portocalie, aşa cum au condamnaţii la moarte? Şi de ce nu i-au tăiat, oare, degetul obraznic pe care îl tot ducea la nas, sau poate chiar nasul, ca pe vremea turcilor, cînd erau însemnaţi pretendenţii la domnie (a se vedea cazul lui Nicolae Milescu Spătarul, rămas cîrn, cu nasul ca o priză)?

Faptele sînt consumate. M-am bucurat, sincer, de eliberarea Elenei Udrea din arest. Am aflat şi ce anume a contribuit la această decizie:

1) Marţi, Traian Băsescu i-a telefonat junioarei sale baschetbaliste Kövesi (aflată la shopping, la Madrid) şi i-a spus ceva cam de genul: ,,Gata cu joaca!“. Aceea – nu proastă de felul ei – a priceput rapid şi a răspuns: ,,O.K., am înţeles!“.

2) Tot Băsescu i-a dat ordin preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, reamintindu-i că el a instalat-o în acea funcţie şi rugînd-o să aprobe cererea de eliberare condiţionată. Punct ochit, punct lovit.

Şi atunci, de ce tot circul ăsta? Ce fel de Justiţie mai e aceasta? Unde, în lume, mai există o asemenea batjocură? Este o singură soluţie: magistraţii să nu mai dea în brînci pentru a-i asmuţi pe mascaţi împotriva unor oameni pînă nu au probe-beton. În caz contrar, ei pot compromite grav chiar acele măsuri justificate, pe care opinia publică nu le va crede întemeiate.

CORNELIU VADIM TUDOR

18 februarie 2015

COMENTARII DE LA CITITORI