Asediul Europei

in Polemici, controverse

Sute de ani, încă de la victoria lui Saladin şi căderea Ierusalimului, Europa a putut face faţă Islamului prin însăşi diversitatea ei. Neînţelegerile dintre ţările din Vest au făcut ca Islamul să nu poată pătrunde în inima Europei, ci doar să graviteze în jurul ei. Noi, cei din Est, ne tot lăudăm că am fost pavăza Europei în faţa musulmanilor, pe atunci personalizată de Imperiul Otoman, ca şi cum noi, europeni la bază, am fi fost angajaţi să avem grijă de ei, de mimozele din Vest.

În prezent, mediatic vorbind, poate şi practic mai încolo, Vestul este cuprins de panică şi oarecum ocupat de valul de musulmani care au năvălit, cu mic, cu mare, în grupuri mai mult sau mai puţin organizate, în sufrageria Europei, în inima ei, ocupînd treptat Germania, Franţa, Marea Britanie, şi alte ţări mai mici sau mai mari. Cum de este posibil ca, în plin elan tehnologic al omului alb, al Occidentului, să fim martorii unei posibile ocupaţii de către Islam, la înlocuirea crucii cu semiluna?

Cum spuneam mai sus, diversitatea a salvat Europa întotdeuna. Fie că am fost pavăză, noi, cei din est, valahi, sîrbi, bulgari şi unguri, leşi sau ruşi deopotrivă, fie că atunci cînd au trecut de noi, zidurile Vienei au făcut faţă. Chiar dacă francezii mai trădau şi se aliau cu otomanii cînd altora le ardea buza, întodeauna s-au găsit soluţii. Acum, însă, e altceva. Chiar dacă civilizaţia a învins acolo unde a fost cazul, chiar dacă europenii au demonstrat că prosperitatea există, ei au uitat că întotdeauna şi de cînd lumea, corupţia, lăcomia şi trădarea au stat la baza căderii chiar a unor imperii.

Concentrarea factorului de decizie la nivel european în maximum două puncte de interes, şi vorbim aici de Strasbourg şi Bruxelles, a făcut ca munca celor care se ocupau de cooptarea corupţiei să fie mult mai uşoară. Pînă în anii ’80, acest lucru părea imposibil, dar acum, prin UE, totul s-a simplificat. Cei care doreau să impună la nivelul naţiunilor europene valori care nu ne aparţineau sau acceptarea altor culturi au reuşit, nu prin ocupaţie militară, ci doar cu ceva bani, mai ales că ţările arabe, dacă e să ne referim la ele, în majoritate, nu duc lipsă de resurse. Este simplu acum să distrugi valorile oricărei naţiuni, în numele toleranţei, al corectitudinii politice sau al altor mesaje idioate propagate de mass-media corporatistă, fără să ai nici cea mai mică remuşcare. Acum, Europa, mediatic vorbind, este sub asediu. Curînd, însă, este posibil ca acest asediu să se transforme într-un coşmar pentru cei care acum stau inerţi şi acceptă să fie educaţi de către cei care conduc destinele continentului, acei politicieni care, deşi nu par, am convingerea că sînt corupţi total.

Pentru minţile limpezi din această lume, era de aşteptat să se producă un asemenea aflux de refugiaţi, în contextul în care securea războiului a fost slobozită puternic în zona Orientului mijlociu încă de acum 7 ani, şi a distrus milioane de vieţi. Cumva, cei fără de ţară trebuiau să plece undeva, şi cum Germania a deschis porţile, era doar o chestiune de timp ca acest plan bine gîndit, de distrugere din interior a Europei, să înceapă să prindă contur.

Creştinismul este supus unui atac din partea unor valori orientale, dar, cel mai important, din partea celor care vor, de fapt, impunerea ateismului şi a materialismului celor care cred în spiritualitatea şi puritatea lui Dumnezeu. Asistăm în fiecare zi la fapte şi dovezi incontestabile, iniţiate chiar de către cei care nu au legătura cu Islamul, care doresc ca Dumnezeu să fie exclus din viaţa celor care Îl iubesc. Europa pe care noi, ţările din est, am apărat-o sute de ani, este pe cale să se predea fără luptă unor valori pe care, cu ani în urmă, nu le împărtăşea şi nici nu le dorea asimilate. Atentatele la care acum asistăm sînt doar începutul unei crize profunde prin care ţările europene vor trece şi pînă la o fractură socială de proporţii mai este doar un singur pas, sau poate doar un Sarajevo mai elaborat.

Tano

COMENTARII DE LA CITITORI