Binecuvîntaţi animalele şi copiii

in Poeme

La vietăţi nu se gîndeşte nimeni
de-abia le prinde vreun recensămînt
Istoria nici nu le ia în seamă
e important doar omul pe pămînt
De-a fost rănit un om în bătălie
şi au pierit din cai vreo zece mii
soldatul e slăvit de toată ţara
dar herghelia, cine-o va mai şti?
La marile seisme şi incendii
la revărsări de ape şi vulcani
se prăpădesc atîtea dobitoace
natura poartă doliu cîţiva ani
Le paşte moarte-n mii şi mii de chipuri
şi nu se pot ascunde de urgii
le umflă apa, le sfărîmă focul
adînci prăpăstii le înghit de vii
E un prăpăd ce nu se poate spune
miroase-a came arsă şi-a înec
a cranii majestuos vitrificate
în care viermii iadului petrec.

Explozia atomică provoacă
o moarte spulberată-n mod egal
dar nicăieri nu veţi afla rapoarte
despre holocaustul animal
Şi cîtă spaimă, cîtă hăituire
ce mugete de turme în galop!
Morala tragediei depăşeşte
şi Biblia, şi geniul lui Esop
A suferit Istoria vreodată?
A lăcrimat vreun bun samaritean?
Nu-i paguba prea mare, fiţi pe pace
căci fauna renaşte an de an
Dar tocmai pentru marea neputinţă
a unui suflet necuvîntător
eu judec astăzi specia umană
şi egoismul ei nimicitor
Invoc acest masiv cît Himalaya
de oseminte putrezind în ploi –
copii ai suferinţei fără margini
fiţi binecuvîntaţi, eu plîng cu voi!

CORNELIU VADIM TUDOR
(Poezie preluată din volumul „101 Poezii. 101 Bijuterii“)

COMENTARII DE LA CITITORI