BINGING

in Lecturi la lumina ceaiului

Incontestabil că un mijloc de a înţelege mai bine vremurile în care trăim astăzi este televizorul. El ne ţine la curent cu evenimentele importante, cu oamenii zilei, cu ideile şi preocupările celor din jur. Şi, de ce nu am recunoaşte, uneori contribuie şi la starea de spirit a celor care privesc anumite programe. De aceea, se cuvine să-i dăm importanţa pe care o merită. De pildă, nu ne este indiferent dacă auzim, din ce în ce mai des, greşeli repetate de dezacorduri gramaticale sau idei care contravin flagrant cu morala, cu bunul simţ. Dar cel mai îngrijorător este cînd avem de-a face cu oameni care nu mai au nici cel mai elementar simţ de dragoste, de preţuire, pentru neamul în care s-au născut. Mă gîndesc la cei care nu îşi dau seama de valoarea limbii noastre, care este, din ce în ce mai mult, agresată de cuvinte străine – barbarisme – folosite cu inconştienţă, de cele mai multe ori, de cei care vor să arate că ştiu limbi străine.Trebuie să ne păstrăm şi să apărăm limba română. Ea este chezăşia existenţei noastre. Dispare limba noastră, dispărem şi noi ca naţiune. Ca să nu mai amintesc de ultimile documente descoperite în arhiva secretă a Vaticanului, din care reiese că însăşi limba latină ar proveni din limba traco-dacică. Este treaba istoricilor să lămurească această idee fantastică a Istoriei. Dar, spuneţi şi dumneavoastră: cui îi place să audă, cînd se comentează meciuri de fotbal, că se foloseşte cuvîntul „goal-keeper“, în loc de „portar“, ca să nu mai vorbim de treansmisiile de atletism sau alte sporturi pline de cuvinte străine? Şi, fiindcă veni vorba de fotbal, cui îi mai place să audă un comentator care anunţă un gol cu un „o“ prelungit secunde întregi, de îţi vine să închizi televizorul?
Revenind la năvala cuvintelor străine în limba noastră, ne-a amuzat o secvenţă care apare în momentele de publicitate la televizor. Am văzut acolo ce a primit un băiat de la o fată, cînd acesta i-a propus „să facem binging la noapte“, fata neînţelegînd ce înseamnă acest cuvînt. Cu toate că în ultimile apariţii ale reclamei secvenţa cu palma primită de băiat a fost tăiată, nouă ne-a plăcut să vedem ce a păţit cel care a uitat să vorbească româneşte.
Nici denaturarea înţelesului unor cuvinte nu serveşte nimănui. Cum se întîmplă, de cîţiva ani, cu cuvîntul „expertiză“, pe care l-a folosit o dată, greşit, un şef şi care a devenit motiv de a fi utilizat în loc de cuvîntul „experienţă“. Auzi, uneori, pe cîte cineva că spune că X are multă „expertiză“ şi nimeni nu-l trage de mînecă să-i spună că foloseşte eronat acest cuvînt. Sau, anul acesta, am avut surpriza să auzim în clasicul cînt bisericesc „Christos a înviat“ că pluralul cuvîntului „mormînt“ este „mormînturi“, în loc de „morminte“ Ca şi cum ar trebui să spunem „jurămînturi“, în loc de „jurăminte“ sau „veşmînturi“, în loc de „veşminte” Dar aceasta este treaba oamenilor de ştiinţă, care trebuie să ţină seama cînd iau hotărîri mai ales în ceea ce priveşte limba pe care o vorbim curent.
În final, facem o precizare importantă. Cele de mai sus nu au caracter ştiinţific, ci reprezintă doar părerea omului de pe stradă, care nu a uitat că este român.

SILVIU DUMITRESCU

COMENTARII DE LA CITITORI