Bunătatea este ca un bumerang

in Poeme

Darul meu de zi de zi

E viaţa ce o înaintez

Dumneavoastră, precum un înger

M-aţi salvat, mi-aţi dat speranţă.

 

Nu am cum să mulţumesc

Decît, poate, scriind

Această mică poezie

Şi un gînd de mulţumire.

 

Mi-aţi dat aripi să pot zbura

Curaj şi bucurie,

De viaţă să mă pot bucura

Şi să lupt mai bine.

 

În inima mea creşteţi mult

Mă bucur cînd vă privesc zîmbind

Nu-i nimeni ca dumneavoastră

Cu atîta devotament şi multă cinstire.

 

Nu am cuvinte să vă mulţumesc

Şi nu am să vă uit, iar dacă

Am scris ceva greşit, vă rog să mă iertaţi.

 

Vă doresc numai bine, şi o zi minunată,

Înger vindecător

Pentru doamna doctor Cristina Popescu,

Cu stimă şi respect,

Pacienta dumneavoastră,

 

Pop Eugenia

 

Autoarea acestei poezii emoţionante este Eugenia Pop, o fetiţă în vîrstă de 8 ani, orfană, infectată cu virusul HIV, dar şi bolnavă de pneumonie, care se află internată în Spitalul de Boli Infecţioase „Matei Balş“, Secţia Clinică III de numai o săptămînă. Medicii vor să o externeze, deoarece consideră că nu mai au ce să-i facă în spital şi că poate fi tratată ambulatoriu. Eugenia este în grija doamnei dr. Cristina Popescu, de care s-a apropiat ca de o mamă. Aceasta se opune cu vehemenţă externării fetiţei, deoarece ştie în ce condiţii trăieşte. De altfel, doamna doctor are aceeaşi atitudine caldă, empatică şi răbdătoare cu toţi pacienţii domniei-sale; „este un doctor de suflete“ (aşa îi spune toată lumea!), dar şi un medic specialist excelent.

COMENTARII DE LA CITITORI