Casa Poporului – Arc peste Timp

in Editorial

Am luat parte, în data de 21 decembrie 2016, la lansarea cărţii intitulate „Casa Poporului“. Într-o atmosferă caldă, primitoare, asigurată de Librăria Mihail Sadoveanu, al cărei spaţiu se află astăzi lîngă Librăria Mihai Eminescu, de la Universitate, amfitrioana a fost d-na Georgeta Munteanu. Celebra Librărie Mihail Sadoveanu, care pînă în luna decembrie putea fi găsită pe Bulevardul Magheru, din Capitală, şi-a găsit o nouă casă, în februarie 2016, după ce a fost obligată să se mute din vecheiul spaţiu, în care a stat 65 de ani. Oficialii Companiei de Librării Bucureşti (CLB), cea mai longevivă reţea de librării din România, cu o istorie de aproape 66 de ani, au luat decizia de a nu lăsa marca „Librăria Mihail Sadoveanu” să dispară şi, deşi nu va mai putea fi găsită în sediul cunoscut de pe Bulevardul Magheru, din Capitală, librăria în care şi-au lansat cărţile unii dintre cei mai mari scriitori, poeţi şi publicişti ai României, printre care şi Corneliu Vadim Tudor, s-a mutat în Strada Edgar Quinet, colţ cu Strada Academiei, în locul Librăriei 88. Vechiul sediu a fost retrocedat de către stat familiei Brătianu. Aşadar, d-na Georgeta Munteanu a deschis această frumoasă lansare, spunînd cîteva cuvinte elogioase la adresa celor prezenţi, dar şi a celor dispăruţi dintre noi, dar care şi-au găsit loc prin reuşitele tablouri care pavoazează toţi pereţii sălii unde am fost invitaţi.
Au luat cuvîntul, pe rînd, autorii cărţii, dl. Marius Marinescu, dl. Adrian Eugen Cristea, dl. Mihai Bartoş şi Cristina Mărculeţ Petrescu, fiica arhitectei Anca Petrescu, datorită căreia această carte a putut lua naştere. A fost un travaliu greu de imaginat, pentru că manuscrisul iniţial a trecut prin cîteva edituri, fiecare lăsîndu-şi amprenta, în mod negativ, asupra ei. Din păcate, foarte multe din fotografiile originale şi din actele care au fost puse la dispoziţia tehnoredactorilor pentru a fi inserate în carte au dispărut fără urmă, neputînd fi recuperate, pentru că nu au fost date cu un proces-verbal, ci cu bună înţelegere, nimeni negîndindu-se că s-ar putea întîmpla asemenea lucruri. Din această cauză, lucrarea în sine a avut mult de suferit, iar în ultimă instanţă, Editura PACO a reuşit să o scoată pe piaţă într-un timp record, spre mulţumirea autorilor.
Conţinutul cărţii „Casa Poporului“ nu este rezultatul unei cercetări ştiinţifice, ci al unor documentări personale ale autorilor, realizate pe parcursul multor ani de căutări. Însăşi Anca Petrescu, arhitectul Casei Poporului, a dorit să compună o carte despre munca sa la această construcţie de o mare însemnătate pentru Poporul Român, dar accidentul nefericit pe care l-a suferit şi complicaţiile ulterioare, care au dus la moartea ei, au stopat acest proiect. Cristina Mărculeţ Petrescu, fiica acesteia, a preluat ştafeta şi, împreună cu Marius Marinescu, un apropiat al familiei, cu Adrian Eugen Cristea şi cu Mihai Bartoş au încropit această primă prezentare. Din cele spuse la lansare, vor urma şi alte lucrări, cu mult mai documentate şi cu mult mai multe fotografii, care pot compune un album, cu o prezentare pe măsură. Cartea pune în valoare ansamblul format din mari construcţii, realizat în cea mai mare parte pînă în anul 1989, sub numele de Centrul Civic. Se avea în vedere ca, în Centrul Civic, să-şi desfăşoare activităţile principalele instituţii ale statului, iar în Casa Poporului să se găsească Comiteteul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri. Casa Poporului a fost înregistrată în „Cartea Recordurilor“ ca fiind a doua clădire importantă din lume, după clădirea Pentagonului, fiind apreciată ca una dintre cele mai grele clădiri. Autorii au vrut să evidenţieze inteligenţa şi capacitatea artistică a creatorilor Casei Republicii, cum a fost numită anterior, fără să le scape aspectele cele mai importante de arhitectură, ceea ce o face unică în lume. Sute de specialişti au lucrat, împreună cu arhitecta Anca Petrescu, pentru a face pe plac cuplului prezidenţial Elena şi Nicolae Ceauşescu. Au fost antrenate în acest mare proiect foarte multe întreprinderi, fiecare cu specificul ei, care au lucrat la foc continuu pentru realizarea decoraţiunilor interioare. Armata a avut o contribuţie covîrşitoare, fiind aduşi la muncă soldaţi din toate colţurile ţării. Mii de constructori, conduşi de inginerul Mihai Bartoş, au contribuit la ridicarea acestei impunătoare construcţii.
Iată cîteva cuvinte despre autori:
* Colonel inginer Adrian Eugen Cristea. A fost ofiţer cu navigaţia şi cu armele sub apă pe Distrugătorul 21 şi pe alte nave militare. După 14 ani în domeniul Marinei, a fost transferat în Ministerul de Interne, devenind ofiţer de informaţii.
* Inginer Marius Marinescu. Este absolvent al Facultăţii de Instalaţii din cadrul Institutului de Construcţii Bucureşti. Şi-a desfăşurat prima parte din activitate în Mina Anina, din judeţul Caraş-Severin, după care a fost numit director în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti. A fost senator din partea PRM în perioada 2004-2008. Este autorul a 12 legi împotriva actelor de corupţie, care au intrat în vigoare. Este preşedintele fondator al Federaţiei pentru Protecţia Animalelor, Mediului şi Patrimoniului Cultural (Legea Marinescu).
* Colonel (r) Mihail Bartoş. Ca ofiţer, după absolvirea studiilor de specialitate, a fost încadrat în Ministerul Forţelor Armate, unde a desfăşurat activităţi în domeniul construcţiilor militare. A coordonat lucrările la numeroase construcţii importante de pe tot cuprinsul ţării, inclusiv de la Casa Poporului.
* Cristina Mărculeţ Petrescu. Este doctorand în cadrul Facultăţii de Filosofie, anul III, Universitatea Bucureşti. A participat la conferinţe naţionale şi internaţionale, susţinînd comunicări ştiinţifice pe tema filosofiei medievale. O interesează sociologia, antropologia culturală a Bucureştilor din perioada interbelică. Este colaborator la revista „Antropologie urbană“, unde publică articole. În 2013, a publicat volumul de proză „Moartea linguriţei“, iar în 2016, „Pelerinaj prin absurd“, ambele la Editura Oscar Print.

CARMEN IONICĂ

COMENTARII DE LA CITITORI