Căsătoriile lui Tudor Arghezi (2)

in Lecturi la lumina ceaiului

Cea de-a doua căsătorie a lui Tudor Arghezi a avut loc în toamna anului 1916, în timpul războiului. (Aşadar, în februarie 1919, cînd a fost condamnat pentru ,,trădare de patrie” şi trimis în spatele gratiilor la închisoarea Văcăreşti, împreună cu Ioan Slavici şi alţii, el era iarăşi căsătorit, şi cea de-a doua soţie îi făcea dese vizite la vorbitor. Fiindcă veni vorba de puşcării, să mai zăbovim o clipă. În toamna anului 1943, Arghezi tocmai isprăvise pamfletul ,,Baroane” şi se pregătea să-l publice, a doua zi, în ziarul ,,Informaţia zilei”. Conştient de urmări, el şi-ar fi chestionat familia dacă poate să se descurce singură. Cum, în cele din urmă, soţia lui, Paraschiva, şi copiii lor, Mitzura şi Baruţu, şi-au dat avizul, el le-ar fi spus: ,,Foarte bine! Mărţişorul e la doi paşi de Văcăreşti, aşa că n-o să vă fie greu să mă vizitaţi…”. Din fericire, el a fost închis în Lagărul de la Tg. Jiu, unde nemţii n-au putut să pătrundă, ca să-l lichideze. Putem spune că Arghezi a fost mereu în contratimp cu istoria: a făcut puşcărie şi cînd a fost cu nemţii, în 1919, şi cînd s-a ridicat împotriva lor – 1943).

Aleasa inimii lui Arghezi era Paraschiva Burdea, o bucovineancă de 26 de ani. Şi de data aceasta, el a completat un formular-tip: ,,Subsemnaţii Ion N. Teodorescu, major, divorţat, cetăţean al statului român de protecţie română, de religie ortodoxă, în vîrstă de ani 36, născut în comuna Bucureşti, domiciliat în comuna Bucureşti, strada Bd. Elisabeta No. 62, în enoria Bisericii Sf. Constantin, fiul d-lui Nae Teodorescu, de profesiune agricultor, domiciliat în comuna Piteşti, Strada Egalităţii No. 15 bis, şi al d-nei Maria – moartă/ şi Paraschiva Burdea, majoră, necăsătorită, cetăţean al statului român de protecţie română, de religie ortodoxă, de profesiune fără, în vîrstă de ani 26, născută în comuna Pleşeşti-Suceava, domciliată în comuna Bucureşti, strada Bd. Elisabeta No. 62, în enoria Bisericii Sf. Constantin, fiica d-lui Gavril Burdea – mort, şi al d-nei Elena – moartă, vrem să ne unim prin căsătorie. Semnăturile I.N. Teodorescu – Paraschiva Burdea. S-a perceput lei şase (6) cu biletul No. 2840, din 31.X.1916”.

După cele două publicaţii de căsătorie, afişate la Casa Comunală şi la uşa bisericii enoriale, are loc căsătoria civilă. Avînd în vedere perioada tulbure a războiului, bărbaţii trebuiau să depună la dosar o autorizaţie de căsătorie, eliberată de ministerul de resort. La fel procedează şi T. Arghezi. ,,Ministerul de Război 7 Deciziunea ministerială No. 42/916, publicată în Monitorul oficial No. 146 şi Monitorul poştei No. 24. P.R. din 30 sept. 1916. AUTORIZAŢIE DE CĂSĂTORIE. Subscrisul comandant al companiei a II-a de jandarmi, detaş. Bucureşti, aprob căsătoria soldatului Teodorescu N. Ion, din Batalionul de jandarmi, cu domnişoara Paraschiva Burdea. No. 17 1916, luna noiembrie, ziua 5/ COMANDANTUL COMP. DE GENDARMI Bucureşti, Căpitan Mircea”.

Dar Paraschiva Burdea nu dispunea de certificat de naştere, fapt pentru care viitorul soţ şi martorii ,,se pun chezaşi precum că domnişoara de faţă este chiar persoana în chestiune”. Actul de căsătorie menţionează că ,,nu s-a făcut contract dotal”. Pe manşeta actului, în stînga, sînt inserate deciziile Direcţiei Generale a Miliţiei, numerele 385 şi 386, din 16 aprilie 1956, prin care celor doi soţi li s-a schimbat numele: ,,Soţul – schimbat numele din THEODORESCU în ARGHEZI, iar prenumele din ION  în TUDOR, de asemeni, soţia – schimbat numele din THEODORESCU în ARGHEZI…”. S-a consemnat astfel, ca şi în actul de naştere al poetului, intrarea în viaţa civilă a lui Tudor Arghezi. Din căsătoria celor doi au rezultat copii: Domnica (Mitzura) Theodorescu-Arghezi (1924-2015) şi Iosif (Baruţu) Theodorescu-Arghezi (1925-2010).

Sfîrşit

PAUL SUDITU

COMENTARII DE LA CITITORI