Catedrala Mîntuirii Neamului, simbol al unităţii poporului român

in Polemici, controverse

Motto: ,,Aş vrea să fiu de faţă cînd Dumnezeu aprinde petardele ploii şi artificiile ninsorii…”

Corneliu Vadim Tudor

La 25 noiembrie a.c., în prezenţa a zeci de mii de credincioşi, a fost sfinţită Catedrala Mîntuirii Neamului, simbol al unităţii poporului nostru, un proiect aşteptat de mai bine de 140 de ani. Slujba de sfinţire a Catedralei a fost oficiată de Bartolomeu, Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, împreună cu Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa unui număr mare de invitaţi.

În acest moment, Catedrala Mîntuirii Neamului este construită în proporţie de 95% şi va fi terminată peste 4 ani, iar realizarea ei încununează ,,o întreagă lucrare a poporului român asupra lui însuşi, aşezîndu-ne în rînd cu lumea”. Într-un interviu acordat Patriarhiei Române (ziarul ,,Lumina”), istoricul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, oferă mai multe argumente care motivează această importantă construcţie: ,,Ridicarea Catedralei Mîntuirii Neamului, cum a fost denumită această operă, încă înainte de a exista, are mai multe raţiuni, de la cele pur spirituale pînă la cele practice. Toate naţiunile ortodoxe au capitole ale credinţei lor, au locuri supreme în care ierarhia superioară intră în interferenţă permanentă şi activă cu poporul, cu «turma». Sintonia aceasta se face, în ochii poporului, într-un loc ales, sfînt (sfinţit) şi irepetabil. Vechea Catedrală Mitropolitană a Ţării Româneşti de la Bucureşti, urmînd cronologia celor de la Argeş, Cîmpulung şi Tîrgovişte, este depozitara unei istorii sacre şi laice pline de semnificaţii, dar este complet neîncăpătoare. Toate popoarele ortodoxe din jurul nostru, care au mai puţin credincioşi decît noi, au adevărate catedrale, mari şi impunătoare, pe care le apără cu smerenie şi cu mîndrie”, a afirmat academicianul. Deşi acest măreţ lăcaş de cult s-a putut ridica abia în ultimul deceniu, el a fost un ideal mult mai vechi, pentru care au militat numeroase personalităţi religioase şi mirene ale românilor. Proiecte în acest sens au fost susţinute de figuri importante ale ţării noastre, de la principele şi apoi Regele Carol I (1866-1914), Regele Ferdinand I (1914-1927), generalul Ioan Em. Florescu şi Constantin Istrate pînă la Patriarhul Miron Cristea şi prim-ministrul Ion I. C. Brătianu. Dintre oamenii de cultură îi amintim pe Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ioan Slavici, Petre Antonescu, alături de mulţi alţii.

,,La români există credinţa că nici o operă durabilă nu se poate face fără mare sacrificiu, precum grăeşte legenda meşterului Manole, legendă de zidire a altei catedrale sfinţită în prezenţa altui patriarh ecumenic. Aşa ne-a fost nouă rînduit, ca abia după mai bine de 5 secole, să repetăm pe alte coordonate gestul sublim, închinînd imn de mărire Împăratului ceresc”, a adăugat academicianul Ioan Aurel Pop.

În ziua de vineri, 30 noiembrie 2018, cu prilejul sărbătorii Sfîntului Apostol Andrei, cel de-al doilea hram al Catedralei Naţionale, în incinta noii construcţii a fost săvîrşită Sfînta Liturghie de către Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului şi a toată Palestina, şi de Părintele Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

La 1 decembrie 2018, cu prilejul Zilei Naţionale a României, Patriarhul Daniel, însoţit de delegaţia Patriarhiei Ierusalimului şi de ierarhi membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, a luat parte la ceremoniile naţionale de la Alba Iulia, dedicate Zilei Naţionale şi Anului Centenar. De asemenea, tot în ziua de 1 decembrie 2018, în toate bisericile din Patriarhia Română s-a oficiat slujba de Tedeum la Ziua Naţională a României, prin care s-au înălţat rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile revărsate asupra poporului român, unit de 100 de ani într-o singură Ţară românească şi creştină.

ANTON VOICU

COMENTARII DE LA CITITORI