Căţeluşa

in Lecturi la lumina ceaiului

 

 

Motto: „Mai degrabă va trece cămila prin urechile acului decît să intre bogatul în Împărăţia lui Dumnezeu“.

Isus Christos

 

În capela unui cimitir

Stau alături azi două sicrie:

Un bogat în straie de caşmir

Şi-unul ce-a murit în sărăcie.

 

Cel dintîi coşciug e din mahon

Celălalt – de brad, uşor ca fulgul

Ah, pe cine, oare, din amvon

Va urca la ceruri Demiurgul?

 

Unul s-a-nchinat la Zeul Baal

A furat şi a făcut avere

Altul a fost dus din mal în mal

N-a avut noroc, şi nici putere.

A-mpărţit din hrana lui, mereu

Cu o căţeluşă credincioasă

Ea avea în viaţă doar un zeu

Şi-ar fi dat şi viaţa, bucuroasă.

 

Omul a murit cum a trăit

Fără nici un ban în buzunare

Într-o noapte albă s-a sfîrşit

Pe o bancă, fără lumînare.

 

L-a păzit Fetiţa pînă-n zori

Tot sperînd ca el să se trezească…

Îl găsiră nişte trecători

Şi-l îngroapă-n Legea creştinească.

 

Nimeni nu mai ştie în ce fel

I-a luat urma biata căţeluşă

A venit Fetiţa după el

Şi acum, smerită, stă la uşă.

 

Nu îl plînge nimeni pe sărac

Popii îl slujesc de mîntuială

Mierla cîntă stins într-un copac

Zboară îngeri prin capela goală.

 

Chiar şi mort bogatul e trufaş

Cum a fost şi-n viaţa de paradă

Pentru el e doliu în oraş

Numele i-l va purta o stradă.

 

Perne de atlaz şi catifea

Parcă-s o vitrină cu medalii

Aur, diamante, peruzea

Umilesc chiar scumpele vitralii.

 

Timpul s-a oprit o clipă-n loc

Dumnezeu apare în capelă

I-a privit cu ochii Lui de foc:

Cine-i demn de sfînta Sa tutelă?

 

Cine-I spune Tatălui din Cer

Cine s-a smerit şi-a făcut bine?

Uite-un cîine trist într-un ungher:

„Doamne, ia-l pe tatăl meu la Tine!“.

Corneliu Vadim Tudor

28 noiembrie 2014

COMENTARII DE LA CITITORI