Ce a făcut Jules Verne în Dobrogea acum 135 de ani (2)

in Polemici, controverse

Guvernul Franţei trimite, în 1855, o misiune tehnică în Dobrogea, din care făcea parte medicul Camille Allard. Acesta avea să lase un jurnal în care descrie starea Dobrogei, unde trebuia să fie realizat un drum între Constanţa şi Rasova. Allard a prevăzut pentru Constanţa un viitor prosper, datorită localizării acesteia într-un punct-cheie de la Marea Neagră. Specialiştii francezi erau trimişi în recunoaştere, cu sarcina de a aduna informaţii, spre exemplu, despre resursele naturale sau despre sursele de apă de pe teritoriul Dobrogei, care puteau alimenta trupele militare.
„După 1882, soseşte pe meleagurile pontice scriitorul Jules Verne. El călătoreşte cu vaporul pînă la Sulina. Medgidia i se pare un oraş frumos, dezvoltat datorită liniei ferate Constanţa-Cernavodă. Vizitează pădurea Babadag, Tulcea, Chilia, iar la Constanţa se plimbă pe străduţele care dau în mare“, scrie istoricul Tănase Bujduveanu.
Şi nu în ultimul rînd, în 1936, în România este invitat scriitorul Antoine de Saint Exupéry, pentru a participa la evenimente aviatice. Martha Bibescu şi soţul ei, George Valentin Bibescu, îi oferă o plimbare cu automobilul pe litoralul Mării Negre, pînă în Deltă.
Anatole Magrin, consulul fotograf
Într-un album fotografic realizat la începutul secolului trecut, Anatole Magrin, un francez care a vizitat Dobrogea la sfîrşitul Secolului al XIX-lea, a imortalizat figurile locuitorilor ţinutului dintre Dunăre şi Marea Neagră. Fascinat de amestecul pitoresc de naţii, de culoarea locală, de oameni, francezul a rămas în Dobrogea şi s-a stabilit pe malul mării, la Constanţa.
Magrin a trăit între anii 1858 şi 1921. Născut la Arcey, tînărul care făcea parte dintr-o familie bună, vizitează pentru prima oară Constanţa în 1875, în timpul unei călătorii pe Dunăre, de la Viena. Peste 3 ani, după Războiul de Independenţă de la 1877, care a însemnat realipirea Dobrogei la Patria-mamă, Anatole Magrin revine la Constanţa ca secretar al consulul Franţei.
S-a stabilit aici, şi-a întemeiat o familie, iar lucrările sale sînt strînse în „Album de la Dobrudgea“, care, astăzi, aparţine unui colecţionar, Dan Arhire din Tulcea. În 2010, Arhire a scris cartea intitulată „Dobrogea, cheie de boltă“. Iată ce ne spune bibliograful Ionel Alexe despre „Albumul de la Dobrudgea“: „Aici se găsesc cele mai vechi fotografii despre Dobrogea, pe care cititorii le pot vedea în biblioteca noastră (..Judeţeană „I.N. Roman“ din Constanţa) Ne este oferită o mărturie impresionantă despre oamenii acestor locuri, despre cei care ne sînt
strămoşi“.

Sfîrşit
Sînziana Ionescu

COMENTARII DE LA CITITORI