Ce e-n guşeth, şi-n căpuşeth!

in Alte știri

Cînd să-şi bea şi ei cafeluţa de dimineaţă, sună cineva! Soţul revine de la uşă cu un plic.

Ea: Cine şi-o fi adus aminte, Motănel, de 2 bieţi pensionari? El: Ghici-ghicitoarea mea… Ea: Ce faci acum? Te joci cu mine de-a Băsescu şi Raed Arafat?! El: M-am prins, vrei să spui, de-a Hoţii şi Gardiştii… Păi, aia era ghicitoare?! Am pariat la sigur că Raed rămîne, iar Băsescu e… Cum le-a zis ălora care n-au ales-o pe Udrea? Ea: Le-a zis adio! El: Nu adio mamă?! Ea: Ehee, Băsescu susţine că va reveni în forţă, că în curînd se va-ntîlni cu o mare personalitate politică… El: Aşa e, în curînd se va-ntîlni cu Udrea. Poate şi cu Iliescu-Roman-Măgureanu-Voican, că s-a redeschis dosarul Mineriadei. Ea: Nu şi pe cel al Revoluţiei? El: Pe ăla l-au îngropat la „Cimitirul Eroilor”. Ea: Ia vezi, ne-o fi scris, din Londra, băiatul… Că, mai nou, românii vor în Anglia, iar prinţul Charles, în România! El: Precis ne-a scris băiatul, cine altcineva? Fraţi şi surori n-avem, duşmani nici atît, că, dacă n-avem cumnaţi şi cumnate, de unde duşmani?… Ea: Deci? El: Ne-a venit factura la lumină. Ea: Mult? El: Deh, s-a scumpit kilowattul… Ea: Numai kilowattul? S-a scumpit şi kilogramul! Dovleceii, de pildă, ai văzut cît a ajuns kilogramul? El: N-a rămas o mie de grame?! Ea: Mă mir că n-au scumpit ăştia şi kilometrul! El: Nu mai era nevoie. Kilometrul nostru de autostradă şi aşa era de 6 ori mai scump ca-n Austria, Bechtelu’ mamii lor!… Ea: Nu înjura, Big Brother e peste tot!! El: Nu înjuram. Te întrebam dacă ştii cît a ajuns kilometrul de autostradă. Ea: Depinde ce autostradă, una ca lumea, sau una surpată? El: Dar avem vreuna ca lumea?…

Sună din nou cineva. Soţul se duce, deschide, revine cu alt plic.

Ea: Acum ce mai e? El: Nimic special, Pisi scump, abonamentul la televizor-telefon. Ea: Şi asta-i „nimic special”?! Nu ziceai luna trecută că ne-au încărcat factura la telefon de nu ne-am văzut?! El: Eee, hai, nu exagera! Nu ne-am văzut o noapte-două, că ne închiseseră lumina pentru neplată, dar după aia ne-am tot văzut. Ea: Ai dreptate. De auzit nu prea ne-am mai auzit, că ne-au închis şi telefonul. El: Bine că mi-ai adus aminte: de ce, mă rog, n-ai plătit lumina şi telefonul? Ea: N-am mai avut bani, Motănel. Tocmai cumpărasem un kilogram de dovlecei.

Sună altcineva la uşă. Soţul lasă ceaşca pe masă, se întoarce cu al treilea plic.

Ea: Poate-o veni şi-o veste bună, de la Casa Pensiilor. Ziceau că-n ianuarie ne dau înapoi ce ne-au luat acum cîţiva ani. Ce scrie acolo? El: Sînt multe iniţiale… CNADNRDRDPBCIFRO. Ea: Ce-i aia?! El: Compania Naţională de Drumuri şi nu mai ştiu ce. Ne-au amendat că am circulat fără rovignetă! Ea: Păi, noi n-am mai fost cu maşina de nu ştiu cînd! De unde bani de benzină?! El: Am băgat ceva benzină, cînd cu Postul Paştelui. După 10 săptămîni de ştevie, ne-am permis 10 litri de benzină! Ea: Mai bine spune cu cine-ai fost, inimă zburdalnică, ce eşti! El: Pisi, e vorba de, ăhăăă!, acum 2 ani, cînd, ţii minte?, am mers împreună la Olteniţa… Să vedem comuna aia cu multe turnuleţe. Ea: Şi ne trimit amenda după 2 ani?! El: Nu amenda, amenzile. Că ne-au dat două amenzi! Ea: Ce-s, tîmpiţi? El: Ei, nu… Ne-au sancţionat cu 250 de lei fiindcă… Mă rog, rovigneta, şi încă 28 de euro, ca „tarif de despăgubire”! Cică le-am stricat şoseaua. Ea: Le-am stricat-o mai mult decît ăia cu rovignetă? El: Probabil. Ea: Dar de ce era nevoie să îmbrace potlogăria asta în atîtea iniţiale? El: Chestie cu schepsis: pe la a şaptea iniţială te plictiseşti şi te duci să plăteşti amenda. Ea: Ştii ceva?… Încep să cred că ăia dinainte jucau mai cinstit: PCR, trei iniţiale, şi atît! El: Uiţi cam repede. Era bine cînd te sculai la 4 dimineaţa, să apuci o sticlă de lapte? Ea: Nu era bine deloc. Dar aveam bani de lapte!

Sonerie, ceaşcă lăsată înapoi pe masă, apoi al patrulea plic…

Ea: Acum ce mai e? El: O amendă de la Poliţia Locală. Ea: Locală?! Nu mai e comunitară? El: Au făcut cerere de schimbare de sex… ăăă, de nume! Vezi? Dacă n-apuc să beau cafea dimineaţa, am fugă de idei! Ea: Continuă-ţi ideea, aşa fugită cum e! El: Au cerut schimbare de nume, fiindcă doar ei şi cîinii vagabonzi erau comunitari. Ea: Da’ pentru ce ne-au amendat? El: Fiindcă am parcat maşina cu două roţi pe trotuar. Ea: Şi cum putem parca altfel, cînd aleea noastră are doar 4 metri lăţime? El: Agentul constatator era Dorel; ştia să numere decît pîn-la 3… Ea: Şi ce ne facem, că nici pe viitor nu vom putea parca altfel? El: Ori lăţim aleea, ori îl dăm pe Dorel la şcoală!

Din nou soneria. Soţul lasă ceaşca jos, se duce, deschide, revine cu alt plic.

El: Factura la întreţinere, Pisi scump. Ea: Te implor, nu-mi mai spune Pisi scump! Am alergie la cuvîntul „scump”! Apropo: factura-i scumpă? El: Cam jumătate din pensia mea. Ea: Mai închide şi tu caloriferele, că n-o să avem de unde plăti! El: Sînt închise de la scumpirea trecută. Ea: Strînge mai tare robinetele! El: Sînt strînse de nu pot să le mai deschid! Ea: Atunci deschide fereastra, să intre, totuşi, puţină căldură! El: Că bine zici. Ea: Frig cumplit ca-n iarna asta n-am mai pomenit! De ce, oare? El: Cum de ce?! Încălzirea globală! Ea: Aha… Motănel, cu încălzirea globală înţeleg cum devine cazul. Dar explică-mi ce-i cu globalizarea, că matale le ştii pe toate. El: De cînd cu refugiaţii ăştia… Deci, în curînd, nu vor mai exista atîtea ţări, ci una singură. Ea: Aoleu! Ce ţară?! El: Să zicem, Rusia. Cu capitala la Washington şi condusă de 2 chinezi, Iţic şi Leibu. Asta va fi globalizarea! Ea: Aha…

Bineînţeles, sonerie, bineînţeles, alt plic…

Ea: Înainte să-mi spui ce bucurie ne-a mai căzut pe cap, adu-mi pastilele! Că nu mai rezist! El: Stai calmă, Pisi, nu te ambala! E de la… Nici nu ştiu de unde, că sînt înşirate alte zece iniţiale. Ea: Dă-le naibii de iniţiale! Ce vor?! Cine sînt?! El: Nu ştiu cine sînt, dar, în sfîrşit, iată şi nişte oameni corecţi! Nu ne amendează, doar ne avertizează. Ea: Că ce? El: Că, dacă vom mai hrăni animalele fără stăpîn, vom plăti pînă la 4000 de lei amendă. Ea: Patru mii? Patru pensii de-ale mele? Ce-s, tîmpiţi?! El: Ei, nu… Ea: Dar dacă hrănim păsările cerului? Că şi alea-s fără stăpîn. Sau porumbeii de lîngă Biserica Neagră din Braşov? El: Bună întrebare. O să le dau telefon, să ne lămurim. Ea: Nu cumva să le telefonezi! El: De ce, Pisi? Ea: Le dai idei! Plus convorbirea; că la cît a ajuns o adiţională… El: Nici aşa, mai dă-i în!… Ea: Ciocu’ mic! Te implor, nu înjura! Big Brother e-n tot ce mişcă! El: Dragă, dacă ţi-e frică, du-te şi trage apa, să bruiem toate microfoanele! Cum făcea şi judecătorul ăla, ştii tu… Ea: Şi la ce i-a folosit? I-au dat 10 ani. Plus cît l-a costat apa…

Sonerie, cafea lăsată pe masă, alt plic…

Ea: De unde? El: De la Casa de Asigurări de Sănătate. Ea: Ce zice? El: Zice că medicamentele tale de inimă au fost scoase de pe lista compensatelor. Ea: Vorbeşti serios?! Adu-mi repede două pastile, că mă ia cu leşin! El: Două pastile?! Tocmai acum, cînd le vom plăti?! Una îţi ajunge! Ea: Aşa te porţi cu jumătatea ta? El: Că bine zici: ia doar o jumătate!

Încă o sonerie, încă un plic…

Ea: Chiar nu mai suport! Totul are o limită! El: Calm, Pisi, calm… De data pare să fie de bine. E de la Casa de Pensii! Ea: Vezi? Ţi-am spus eu că ne vor restitui cele 25 de procente tăiate acum 3 ani! El: Ne restituie, şi nu prea. Fii atentă ce zic ăştia: „Procentele restante vi se vor achita în termen de 4 ani, începînd de la această dată. Şi numai dacă veţi depune o cerere în acest sens!”. Ea: Ce-s, tîmpiţi? El: Ei, nu… Ea: Păi, cînd ne-au tăiat pensia, am formulat noi vreo „cerere în acest sens”?! Dar, auzi, tu?… El: Ce să aud? Ea: Mă gîndeam şi eu… El: Noi muncim, nu gîndim! Ce gîndeai? Ea: Dacă scriem o carte, ne mai reduc ăştia din durata de execu… de returnare a procentelor? El: Poate ne mai reduc o lună. Dacă n-am plagiat!

Încă un plic!…

Ea: Acum ce mai e? El: Un fleac: ne-au ciuruit cu impozitul pe apartament şi maşină! Ea: Vorbeşti serios, dom Semaca?! El: Uite-aici, de anul viitor le triplează! Cică le adaptează la rata inflaţiei. Ea: La rata inflaţiei? Păi nu ziceau că la noi inflaţia e minus 1?! El: Vorba lui Arşinel, „Să le dăm ceva de vrăjeală!” Trebuie să plătim, cu Fiscul nu-i de glumit. Ea: Fiscul?! A amendat pînă şi Grădina Zoologică! El: Nu vorbi! De ce? Ea: I-au găsit cu 2 lei în plus! Gata, vindem tot, şi maşină, şi casă! El: Şi unde o să stăm? Ea: În butoi, ca Diogene! El: Şi dacă pun ăştia taxă pe butoi? Ea: Uite, la asta nu m-am gîndit… El: Păi, ce-ţi spusei adineauri? Noi muncim, nu gîndim!

Şi încă unul, cu multe iniţiale în dreptul expeditorului…

Ea: Acum ce mai e? El: M-au amendat cu 5000 de lei fiindcă am pariat on-line. Atunci, cînd cu Băsescu-Arafat. Ea: Ai pariat bănuţii noştri?! După ce că n-avem! El: Păi, de-aia am pariat. Altă soluţie să zugrăvim astea două camere, nu vedeam. Ea: Ai dreptate, în pariuri şi-n moaşte ce mai avem nădejde. El: În moaşte?! După execrabila organizare de anul ăsta, vreau să cer demisia Patriarhului! Ea: Pe ce motiv?! El: Pe motiv că n-a asigurat accesul diasporei la moaşte! Ea: Şi cum putea s-o facă? El: Simplu: ducea un oscior la Londra, altul la Köln, altul la Madrid… La alegeri n-a ieşit scandal tot pe bază de „urne”?! Ea: Am mai avea o soluţie, în afară de pariuri şi moaşte. El: Care-ar fi aia? Ea: Înc-o revoluţie! El: Fleoşc! N-am mai făcut una? Şi cu ce ne-am ales? Ea: Nu vorbi aşa, că după aia ne-am distrat pe cinste! Mai pupam noi să se certe non-stop preşedintele cu primul ministru, precum Năstase cu Iliescu, Băsescu cu Tăriceanu… El: Pardon: Băsescu cu toţi! Ea: …Sau Iohannis cu Ponta? Unde mai vedeam noi una ca madam Guşeth?! El: De-aici şi zicala „Ce-i în guşeth, şi-n căpuşeth!”. Ea: Sau cum tîra Dan Diaconescu sacii de bani la Oltchim! Sau cum o caută şi-n ziua de azi pe Elodia… Şi cum toate cooperativele agricole, toate marile întreprinderi, au dispărut mai misterios decît Elodia! El: Nu chiar toate. Ea: Care-a mai rămas?! El: I.T.I.A., de unde-am ieşit eu la pensie. Ea: Încă mai funcţionează? El: Bineînţeles. Doar că şi-a schimbat obiectul de activitate: înainte era Întreprinderea de Transporturi Internaţionale Auto, acum a devenit Întreprinderea de Taxe-Impozite-Amenzi. Tot ITIA! Ea: Şi e rentabilă? El: Singura rentabilă!

Tremurînd de nervi, soţia începe să se îmbrace de stradă.

El: Unde te duci, Pisi scump? Ce-ţi veni aşa, hodoronc-tronc?! Ea: Întîi mă duc să achit facturile la telefon-televizor-Enel! Apoi, întreţinerea la bloc şi impozitele pe casă-maşină. După care, amenzile CNADR, Poliţie locală, pariuri! A mai rămas ceva? El: Nimic! Un leu n-a mai rămas… Ea: Iar în final, mă duc să mă înscriu în partid, că nu mai văd altă soluţie! El: În partid?! Ce partid?! Ea: La Partidul Proştilor, acolo-i locul nostru! El: Ce-ai, fă, Doino? Ţi s-a făcut de-o inundaţie… ăăă, de-o cotizaţie? La cît s-au scumpit kilowattul-kilogramul-kilometrul-gazele-adiţionala-benzina-apa-taxele-impozitele-amenzile, o cotizaţie la partid ne mai lipsea!

SORIN SATMARI

(Din volumul recent apărut

„Aici sînt banii dumneavoastră!“)

COMENTARII DE LA CITITORI