Ce l-a ucis pe Napoleon Bonaparte?

in Lecturi la lumina ceaiului

„Moartea mea este prematură. Am fost asasinat de oligopolul englez şi de criminalul pe care l-au angajat“.Acestea au fost cuvintele maliţioase ale lui Napoleon Bonaparte, cînd a dictat ultimul său testament, în aprilie 1821.
Moartea primului împărat francez a rămas pînă astăzi un mister. La numai o zi după decesul său, survenit la 5 mai 1821, 16 martori, dintre care 7 medici, au asistat la autopsie. Cu toţii au ajuns la aceeaşi concluzie: Napoleon Bonaparte a murit din cauza cancerului la stomac. Deşi verdictul a fost clar, au apărut, de-a lungul vremii, numeroase teorii ale conspiraţiei legate de motivul care a dus la dispariţia primului conducător al Imperiului Francez: a fost ucis de guvernul britanic? A fost otrăvit de rivalii săi francezi? Cadavrul descoperit la Longwood House nu era cel al Împăratului? Istoricul şi scriitorul Siân Rees a luat în calcul fiecare variantă, analizînd-o în detaliu. Ce se cunoaşte cu siguranţă este faptul că, timp de mai multe luni, Napoleon a avut dureri abdominale puternice, ameţea des şi acuza stări febrile intense. Starea sa de sănătate se înrăutăţea tot mai mult, iar acest lucru nu a trecut neobservat de cei aflaţi în preajma lui. La un moment dat, Bonaparte spusese că aceste simptome se datorau faptului că fusese otrăvit, însă, în final, susţinea cu tărie că este afectat de o formă de cancer care a dus şi la moartea tatălui său, Carlo Buonaparte. La 5 mai 1821, conducătorul francez a intrat în comă, iar a doua zi, lumea întreagă era şocată să afle că Napoleon I nu mai exista. Prima teorie a conspiraţiei legată de moartea lui Bonaparte a fost formulată chiar de medicul său personal, Barry O’Meara. Acesta susţinea că guvernatorul britanic al insulei Sf. Elena, Sir Hudson Lowe, i-a ordonat să ,,scurteze viaţa lui Napoleon“. În 1818, irlandezul a făcut publică această acuzaţie, însă nici pînă acum nu s-a putut dovedi prezenţa unei substanţe străine în corpul Împăratului francez, mai ales că acesta a fost depus în 4 sicrie îngropate sub un strat consistent de piatră.
În anii ’50, au fost publicate însemnările personale ale valetului lui Bonaparte, iar medicul Sten Forshufvud a profitat de acest lucru şi a studiat documentele, în speranţa că va afla cauza morţii acestuia. A descoperit că liderul francez prezenta 28 dintre cele 31 de simptome asociate cu otrăvirea cu arsenic şi a solicitat imediat unei universităţi din Scoţia să facă analize pe cîteva fire de păr care i-au aparţinut Împăratului. S-a dovedit că Barry O’Meara avea dreptate: Napoleon fusese otrăvit cu arsenic. Cu toate acestea, Forshufvud nu a reuşit să găsească ucigaşul.
A existat, într-adevăr, un ucigaş al lui Napoleon Bonaparte?
Deşi rezultatele obţinute în anii ’50 au fost verificate de experţi, acest lucru nu i-a convins pe teoreticienii conspiraţiilor. În acest sens, în anii 1980, ideea otrăvirii cu arsenic a lui Napoleon Bonaparte lua o turnură diferită: dacă liderul francez a fost otrăvit cu substanţa respectivă din mediul în care trăia şi nu ar fi fost neapărat ucis de cineva anume? Răspunsul a venit din partea cercetărilor din Regatul Unit, care, pe parcursul mai multor ani, au realizat o serie de analize pe probe din părul fiului lui Napoleon, cel al soţiei Împăratului, dar şi al celui provenit de la 10 indivizi aflaţi în viaţă. Compararea rezultatelor a arătat că, în Secolul al XIX-lea, cantitatea de arsenic din corpul uman era de 100 de ori mai mare decît cea prezentă astăzi în organismul nostru. Prin urmare, exista o posibilitate foarte mare ca Napoleon I să fi murit din cauza arsenicului acumulat din mediul în care a trăit.
Alte teorii ale conspiraţiei susţin faptul că trupul îngropat pe insula Sf. Elena nu ar fi fost cel al lui Napoleon Bonaparte, ci a altcuiva. Una dintre aceste ipoteze menţionează că Împăratul nu s-a aflat niciodată pe insulă şi că a fost ucis, de fapt, în încercarea de a escalada zidul unui palat din Austria, pentru a se întîlni cu fiul său mai mic. O altă teorie afirmă că Bonaparte a murit în timpul unei epidemii de hepatită, în februarie 1818, fiind înmormîntat după aceea, în secret, de către britanici. O altă acuzaţie a fost adusă englezilor, în anul 1969, cu ocazia bicentenarul naşterii lui Napoleon, cînd un jurnalist francez cerea ca trupul conducătorului să fie adus înapoi în Franţa, pentru că a fost îngropat, în secret, de familia regală britanică la Westminster Abbey.
Una dintre cele mai probabile variante a locului în care se află rămăşiţele lui Napoleon Bonaparte rămîne, totuşi, Domul Invalizilor din Paris. Cu toate acestea, pînă ce autorităţile franceze nu vor permite deschiderea sarcofagului în care se presupune că se află osemintele, moartea primului conducător al Imperiului Francez va rămîne un mister.

Sursa: historyextra.com

COMENTARII DE LA CITITORI