CELEBRITATEA POSTBELICĂ A LACULUI TOPLITZ (4)

in Pe meridianele lumii

IV. TRIUNGHIUL SALZBURG, LINZ, STYRIA (1)
Fortăreaţă sau insulă a comorilor?
Martie 1945.
Pe malul Oderului, armata sovietică era pregătită pentru declanşarea atacului hotărîtor asupra Berlinului. Americanii forţaseră deja Rinul.
Sfîrşitul războiului era palpabil.
Conducerea Germaniei naziste dădea ordin după ordin: să se reziste pînă la ultimul om, pînă la ultimul cartuş. Cei care nu împărtăşeau acest fanatism erau împuşcaţi pe loc. Au de suferit şi rudele acestora.
Prefigurîndu-se tot mai limpede marele infarct hitlerist, căpeteniile naziste lansează o nouă lozincă: „Fortăreaţa din Alpi“, care urma să fie alcătuită din Alpii austrieci, cuprinşi în triunghiul format din Salzburg, Linz şi Styria. În centrul triunghiului, trebuia să se afle oraşul Salzburg. Aici urmau să fie dislocate cîteva unităţi militare, o divizie de paraşutişti, nucleul Armatei a 6-a, atunci creată, şi 2.000 de membri SS, care au jurat că vor lupta pînă la moarte şi că nu vor recunoaşte nici un ordin de capitulare.
La Salzburg, urmau să se strîngă, sub protecţia acestor unităţi, toate personalităţile fasciste din Europa, împreună cu cele care reuşiseră să fugă din ţările pe care le-au pus la picioarele celui de al III-lea Reich.
Printre primii care s-au mutat aici a fost Wilhelm Hottl cu familia. Iar acolo unde se afla Hottl trebuiau să se afle şi ceilalţi colaboratori ai „Operaţiunii Bernhard“. Chiar şi Schwend s-a refugiat în „fortăreaţă“, după ce, bineînţeles, şi-a îngropat aurul. Şi, în timp ce Ferry Manser şi Friedrich Karmtz se străduiau să plaseze lirele false pe piaţa elveţiană, în „fortăreaţă“ şi-a făcut apariţia însuşi oberstambannfûhrerul. SS Bernhard Kruger, conducătorul operaţiunii cu acelaşi nume.
Acestora li s-au alăturat, în scurtă vreme, şi obergruppenfûhrerul Ernst Kaltenbrunner, şeful RSHA. (Vi-l amintiţi din filmul sovietic de spionaj „Şaptesprezece clipe ale unei primăveri“?). Acum, cînd soarta Germaniei era pecetluită, unii dintre conducătorii ei şi-au luat picioarele la spinare şi au fugit „să lupte“ în „fortăreaţa din Alpi“… Dar n-au venit cu mîna goală: aveau asupra lor şi cele mai secrete documente ale RSHA!
Aceştia se temeau de trecutul lor, oglindit în dosare bogate, de faptul că au comis atîtea şi atîtea crime odioase, de faptul că nu-i mai aştepta decît închisoarea pe viaţă sau pedeapsa capitală.
Nu le rămînea decît un singur lucru: să facă să dispară aceste arhive secrete şi să-şi umple buzunarele pentru anii de după război. Şi în timp ce soldaţii germani încă mai mureau ori sîngerau pe fronturile războiului, căpeteniile naziste îşi puneau la adăpost comorile. Şi astfel, „fortăreaţa din Alpi“ devenea, mai degrabă, o insulă a comorilor, decît o bază militară.
De pildă, generalul Karl Fabiuncke, cel care urma să comande Armata a 6-a, a adus cu el nici mai mult nici mai puţin decît 4,3 milioane mărci germane. Ca să nu mai vorbim de faptul că bagajul lui conţinea 20 de lăzi cu aur furat din ţările balcanice; standartenfûhrerii Eichmann şi Becker n-au venit, nici ei, doar cu cîte o carte în mînă. Eichmann, de exemplu, era însoţit de 22 lăzi cu obiecte în valoare de peste 8 milioane mărci.
În fostele mine de sare de la Badhussen a dispărut încărcătura a 8 vagoane, precum şi 7 lăzi cu obiecte de preţ furate de prin biserici, toate aduse în Austria de o unitate SS. Alţi 2 soldaţi SS au „înecat“ în lacul Altaus, în mai 1945, 7 lăzi cu aur curat.
Standartenfûhrerul SS Josef Spacil, din anturajul lui Kaltenbrunner, a urcat la munte cu 3 camioane încărcate cu aur. De altfel, nici Kaltenbrunner n-a venit în „fortăreaţă“ doar cu actele cele mai secrete. Ce mai aducea? Iată: 5 lăzi cu briliante şi pietre preţioase, inele însumînd 50 kg aur, alte
2. 000 kg aur şi diferite obiecte de valoare, închise în 50 de lăzi, 2 milioane franci elveţieni, precum şi o senzaţională colecţie de mărci poştale în valoare de peste 5 milioane mărci. Dar cu aceste exemple n-am epuizat lista încărcăturilor dosite.

(va urma)
H. Borles

COMENTARII DE LA CITITORI