Cercetarea şi dezvoltarea, în trecutul apropiat al Poporului Român:1945-1989 (8)

in Lecturi la lumina ceaiului

Cercetarea şi dezvoltarea, în trecutul apropiat al Poporului Român:1945-1989 (8)

Contribuţia cercetării româneşti

la dezvoltarea bazei energetice

şi de materii prime (II)

În trecutul apropiat, în domeniul energetic, programele de cercetare elaborate şi realizate au avut un rol hotărîtor în construirea centralelor electrice şi termoelectrice din diferite zone ale patriei, în atingerea şi menţinerea fiabilă a parametrilor proiectaţi pentru investiţiile energetice, prin nivelul calitativ al concepţiei şi execuţiei instalaţiilor tehnologice. De asemenea, aceste programe au contribuit şi la restructurarea balanţei energetice, prin economisirea hidrocarburilor şi creşterea producţiei de energie pe bază de cărbuni inferiori, iar în perspectivă, prin energia nucleară. În această ultimă direcţie s-au efectuat cercetări fundamentale şi aplicative, avînd ca obiective elaborarea de soluţii pentru reactoare nucleare avansate, cu valorificare superioară a combustibilului nuclear, în concepţii de înaltă fiabilitate şi securitate pentru centralele nuclearo-electrice.

Cercetarea românească a contribuit şi la elaborarea soluţiilor tehnice şi ştiinţifice cerute de organizarea hidroenergetică a teritoriului, în vederea folosirii complexe a resurselor de apă pentru producţia de energie electrică necesară industriei, agriculturii şi consumului populaţiei, la atragerea şi punerea în valoare a surselor noi, reînnoibile, de energie – solară, geotermală, a vîntului, biomasei, hidrogenului -, precum şi la înfăptuirea altor obiective de interes naţional major. Rolul şi importanţa cercetărilor energetice realizate îşi găsesc materializarea în marile construcţii moderne intrate în producţie în toate regiunile din ţară, cum ar fi hidrocentralele de la Bicaz, Sadu, Porţile de Fier, de pe Argeş, Lotru, Mărişelu, Someş, dar şi centralele termoelectrice Doiceşti, Sîngiorgiu de Pădure, Paroşeni, Luduş, Borzeşti, Mintia-Deva, Galaţi, Brăila, Rovinari şi Turceni. În ceea ce priveşte rezultatele deosebit de bune obţinute în crearea bazei energetice şi în creşterea producţiei de energie în ţara noastră, datele statistice evidenţiază că, în 1989, puterea instalată a grupurilor electrogene a depăşit 22.900.000 KW, faţă de 501.000 KW, cît a reprezentat în 1938, iar producţia de energie electrică a crescut la 75,850 miliarde KWh, comparativ cu 1.130.000 KWh, cît s-au produs în 1938. Altfel spus, comparînd perioadele – 1989 faţă de 1938 -, realizările din cele două domenii au fost de 46, respectiv de 67 ori mai mari. Energia electrică utilizată în economia ţării noastre de către populaţie, considerabil sporită, în 1989, în raport cu anul 1938, sub aspectul resurselor, a fost asigurată, în proporţie de 90,7%, din producţia internă, şi doar 9,3% din import. Această situaţie a avut ca efecte directe nu numai realizarea, de către Statul Român, a unor mari economii valutare, dar şi un impact major asupra consolidării independenţei energetice şi financiare a României faţă de toate celelalte ţări ale lumii.

După 1989, contrar intereselor şi nevoilor economiei şi societăţii româneşti, unele dintre cercetările efectuate în domeniile materiilor prime şi energetice fie au fost abandonate complet, fie au fost transferate către alte trusturi şi firme din afara ţării, prin concesionarea unor zone întinse ale subsolului patriei noastre şi prin crearea de societăţi mixte, cu capital majoritar străin, în detrimentul avuţiei naţionale şi al independenţei Poporului Român.

(va urma)

Prof. univ. dr. Gavrilă Sonea

COMENTARII DE LA CITITORI