Cercetarea şi dezvoltarea, în trecutul apropiat

in Lecturi la lumina ceaiului

Cercetarea şi dezvoltarea, în trecutul apropiat al Poporului Român: 1945-1989 (7)

 

Baza tehnico-materială modernă

a cercetării ştiinţifice

şi dezvoltării tehnologice (II)

În perioada 1945-1989, a fost asigurată atît finanţarea cercetărilor destinate asimilării de produse, tehnologii şi sisteme noi, cît şi cea a cercetărilor programate pentru modernizarea produselor, tehnologiilor şi sistemelor existente. În anul 1989, eforturile financiare pe care Naţiunea Română le-a făcut pentru dezvoltarea activităţilor ştiinţifice şi tehnologice au reprezentat 2,92% din venitul naţional. În anul 1985, pentru segmentul cercetare şi dezvoltare tehnologică, Franţa aloca 2,3% din venitul naţional, SUA, 2,8%, Anglia, 2,2%, iar Italia,1,2%. După anul 1989, în România s-a alocat tot mai puţin pentru finanţarea cercetării ştiinţifice şi inovării tehnologice, odată cu scăderea considerabilă a producţiei, a productivităţii muncii şi a venitului naţional şi cu poziţionarea, în prim-plan, a ştiinţei şi tehnicii împrumutate din afară, aflate sub nivelul celor de care dispunea Naţiunea Română.

Contribuţia cercetării româneşti

la dezvoltarea bazei energetice

şi de materii prime (I)

Dezvoltarea şi modernizarea structurii economiei româneşti, cu precădere între anii 1948 şi 1989, au creat condiţiile necesare pentru perfecţionarea ştiinţei şi tehnologiei autohtone, cu participarea a sute, şi chiar mii de specialişti, în vederea consolidării bazei energetice şi de materii prime a României. În anul 1938, la noi, puterea instalată a centralelor electrice era de doar 501 mii KW, iar rezervele de petrol şi de alte materii prime se aprecia de către experţii străini că erau epuizate. Se urmărea consolidarea bazei energetice şi de materii prime atît pentru satisfacerea nevoilor populaţiei, cît şi pentru sporirea volumului şi eficienţei schimburilor economice ale ţării noastre, în vederea creşterii venitului naţional. Au fost extinse şi intensificate cercetările pentru descoperirea de noi rezerve de resurse minerale şi energetice primare, pe teritoriul ţării şi pe platforma continentală, în scopul valorificării substanţelor utile şi reciclării materiilor prime. S-au urmărit şi îmbunătăţirea tehnologiilor de extracţie a materiilor prime şi a surselor de energie primară, extinderea mecanizării şi automatizării proceselor tehnologice în subteran, creşterea capacităţii tehnice a minelor şi uzinelor de preparare a minereurilor metalifere şi nemetalifere, explorarea resurselor subsolului, cu ajutorul tehnicilor de vîrf, precum teledetecţia, metoda curenţilor tranzitorii, metoda umbrei ş.a.m.d.

Ca urmare a realizărilor însemnate ale ştiinţei şi tehnicii româneşti, în anul 1989, faţă de anul 1938, cantitatea de cărbune extras era mai mare de 23 de ori, de cărbune net, de 28 de ori, de cocs metalurgic, de 67 de ori, de ţiţei, de 1,4 ori, de gaze lichefiate, de 96 de ori, de gaz metan, de 72 de ori, de minereuri de fier brute, de 18 ori şi de cupru nerafinat de convertizor, de 27 de ori. În acelaşi an, 1989, mai bine de 50% din materiile prime necesare diferitelor ramuri au fost asigurate prin atragerea în circuitul economic a resurselor refolosibile, rezultate din procesele de producţie şi de consum. În condiţiile dezvoltării ştiinţei şi tehnicii româneşti, progreselor înregistrate în producţia de materii prime li s-au adăugat noi materiale metalurgice, polimeri, substanţe chimice pure şi ultra pure, materiale ceramice şi compozite, chimizarea superioară a ţiţeiului, gazelor naturale, sării, biomasei ş.a.m.d.

(va urma)

Prof. univ. dr. Gavrilă Sonea

COMENTARII DE LA CITITORI