Cînd pădurea plînge

in Război corupției

O știre, care nu am văzut să fie aspru promovată de către mass-media atît de îngrijorată de țara asta oropsită, ne spune că un pădurar, tatăl a 3 copii, a fost ucis și aruncat într-o rîpă. Ce a făcut acest om? A dat curs unui apel 112 prin care cineva anunța că se fură lemne dintr-o pădure. Omul a fost împușcat, cu propria armă, se pare, și lăsat acolo, pe acel pămînt, între acei copaci, pe care a dorit să îi apere. Copacii, și ei tot niște copii ai săi, au fost martori la crimă și poate că au încercat să îl apere pe cel ce a murit acolo, și lacrimi verzi au curs pe obrajii lor scorțoși. Nu știm, și poate nu vom afla niciodată nici cum au plîns copacii și nici cine i-a ucis, așa cum nici durerea mamei și a celor 3 copii rămași orfani nu o vom înțelege.

De ani de zile, România este poli­gonul de tragere al proștilor care ne conduc. Prins în mrejele îmbogățirii rapide, condus cu dibăcie de mate­rie cenușie străină, poligonul numit România suportă cu stoicism un nou experiment Pitești, diferența fiind că nu o mînă de intelectuali este chinuită, ci un întreg popor. Ne sînt furate resursele, fie că sînt ele naturale, inte­lectuale, imobliare sau doar financiare. Pădurea este măcelărită cu cruzime începînd din 23 decembrie 1989 și se pare că acești criminali, pe care nu îi numim, dar se cam știe cine sînt, nu se vor opri pînă cînd nu va mai rămîne aici nici un trunchi de copac în picioare. 

Politicienii sînt principalii vinovați de această situație, pentru că ei au semnat. Poporul este vinovat de această situație, pentru că el i-a votat. Copacii sînt și ei vinovați pentru că au avut proasta inspirație să se nască pe acest pămînt frumos, dar populat de o națiune total iresponsabilă, și pe cît de orgolioasă, pe atît de slugarnică.  Și, cel mai important, Serviciile sînt de vină pentru că ele îi coordonează pe cei care conduc, ele decid cine intră în Parlament, cine nu, cine e premier, cine nu. Și cine sînt Serviciile? Păi acei generali atît de mediatizați, gen Coldea, Pahonțu, Predoiu, pentru că se pare că ei au ajuns conducătorii ,,de fapt” ai țării, manipulîndu-i pe cei care, teoretic, sînt ,,de drept” în frunte. Ei sînt vinovați!

A murit un pădurar. Avea 37 de ani, 3 copii acasă, o soție, părinți, frați și alte rude. A fost ucis pe la spate, aruncat într-o rîpă și lăsat acolo. La căpătîi, lumînare i-a fost, poate, un licurici, iar roua dimineții, lacrimile pădurii. Pe cine credeți că interesează? Pe bandiții care au ucis deja o țară?

Un om a fost ucis. ,,Și ce e cu asta?” – se întreabă politicianul. ,,Mor mulți oameni într-o zi. Ce e așa important un pădurar? Noi am distrus o țară, ce ne pasă de un pădurar?”

Și pe fundal, acolo, sus, în munți, pădurea plînge.

Tano

Păreri și opinii