Cine a convins autorităţile din România să întoarcă din drum avionul lui Dimitri Rogozin?

in Polemici, controverse

 

Pe 28 iulie 2017, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe au declarat agenţiei AGERPRES că „România nu a fost de acord ca avionul în care se afla vicepremierul rus Dimitri Rogozin să traverseze spaţiul aerian al ţării”, adăugînd că motivele deciziei nu pot fi detaliate.

Rogozin se afla la bordul cursei charter S7157, decolată de la aeroportul Domodedovo din Moscova cu destinaţia Chişinău. Zborul era efectuat de operatorul rus Globus, o diviziune a  Siberia Airlines (S7) cu aeronava Boeing 737-800, înmatriculată VQ-BVM, cu capacitatea de 180 de pasageri. Aeronava care-l avea la bord pe Dimitri Rogozin decolase de la Moscova şi survolase Belarus, Polonia, Slovacia şi Ungaria.

Ulterior, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a venit în emisiunea Alessandrei Stoicescu, de la Antena 3, şi a argumentat că Dimitri Rogozin a postat cu cîteva zile înainte, pe Twitter, informaţia că va survola teritoriul României şi a pus şi harta traiectului de zbor. Şi că Meleşcanu a ordonat Direcţiei Consulare a Ministerului de Externe să ceară din timp Autorităţii Aeronautice Civile din România (AACR) să nu acorde drept de survol acestei aeronave, chiar dacă era civilă. Totul  în conformitate cu sancţiunile stabilite de Uniunea Europeană.

Într-o intervenţie telefonică la emisiunea „Sinteza Zilei” a lui Mihai Gîdea, de la Antena 3, dl. Sorin Stoicescu, director SAR la Romatsa (regia care asigură controlul spaţiului aerian al României, considera că echipajul cursei charter S7157 ar fi fost de vină pentru că nu a cunoscut lista cu persoane care au interdicţie de zbor de la Comisia Europeană, listă pe care s-ar fi aflat şi Dimitri Rogozin.

Ambii oficiali români omit cu bună ştiinţă detalii esenţiale ale acestei probleme. Anume că abia în timpul transferului controlului aeronavei, de la organele de trafic ungare la cele române, comandantului echipajului aeronavei Boeing 737-800 i s-a comunicat că există probleme cu dreptul de survol al spaţiului aerian al României. Acesta a decis să execute o zonă de aşteptare în apropiere de graniţă, pînă se clarifică situaţia. Ulterior, solicitînd aterizarea la aeroportul Budapesta pentru alimentare, aceasta i-a fost interzisă şi a fost obligat să opteze pentru aeroportul Minsk din Belarus.

De ce este importantă această precizare?

Specialiştii în aviaţie cunosc faptul că pentru a executa o cursă charter, cu maximum 24 de ore înainte de decolare, departamentul operaţional al companiei aeriene trebuie să solicite autorizaţia de survol de la autoritatea aeronautică civilă, din fiecare stat survolat, precum şi autorizaţia de aterizare de la statul în care se află aeroportul de destinaţie. Abia după ce primeşte toate aceste autorizaţii şi cu cel puţin 1-2 ore înainte de decolare, echipajul aeronavei depune planul de zbor, la briefingul pe aeroportul de decolare. Planul de zbor ajunge automat la Centrul Eurocontrol de la Bretigny-Franţa, însoţită de cargo manifest (dacă acea cursă este una de marfă) sau de lista de pasageri (dacă este cursă de pasageri).

Eurocontrol este o organizaţie interguvernamentală, subordonată Uniunii Europene, care are rol de ATM (air traffic management) pentru întregul flux de trafic din ţările de pe continentul european, unde se înregistrează peste 10 milioane de zboruri comerciale pe an. Reţelele de calculatoare de la Bretigny verifică automat existenţa autorizărilor de survol şi aterizare şi trece lista de pasageri prin filtrul cu persoanele care au interdicţie, coroborat cu condiţiile Convenţiei de la Chicago (care în Art.1 şi 2 face diferenţă între teritoriu care înseamnă aterizare şi debarcarea persoanei la sol şi spaţiu aerian care înseamnă doar survol). Aşadar, nici vorbă de responsabilitatea echipajului cursei charter S7157 în această problemă, aşa cum eronat a declarat directorul Romatsa, dl. Sorin Stoicescu.

Doar după aceste verificări automate, Eurocontrol introduce zborul în fluxul de trafic, astfel încît să nu existe premize de abordaj şi se emite „slotul” de decolare, adică ora cerută de echipaj, la care se adaugă o marjă de timp de cîteva minute. Eurocontrolul nu încurcă traficul european, introducînd un avion într-un segment de flux aerian aglomerat, precum Ungaria (datorită redirecţionării zborurilor de deasupra Ucrainei spre Ungaria) ca acesta să zboare în cerc acolo, cîteva ore, pînă acordă România dreptul de survol.

Aşadar, Eurocontrolul a emis slot pentru decolarea cursei charter S7157 de la Moscova cu destinaţia Chişinău şi n-ar fi făcut-o dacă nu exista dreptul de survol în una din ţările de pe traiect, respectiv în România. Contrar afirmaţiei ministrului Meleşcanu, Autoritatea Aeronautică Civilă din România (AACR) a acordat dreptul de survol cursei charter S7157, la bordul căreia se afla Dimitri Rogozin. Ceea ce nu spune dl. Meleşcanu e faptul că AACR a retras dreptul de survol, cînd cursa charter S7157 a ajuns la graniţa Ungariei cu România.

Iniţial, MAE din România a decis să aplice, în cazul lui Dimitri Rogozin, aceeaşi procedură ca aceea din 2016, cînd acesta s-a deplasat la Chişinău, tot cu o cursă rusească de pasageri. Comunicatul MAE din 23 decembrie 2016 preciza: „Regimul sancţionator instituit la nivelul UE prin Decizia 2014/145/PESC a Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, nu interzice survolul prin spaţiul aerian al statelor membre UE al persoanelor care figurează pe lista de sancţiuni, care călătoresc la bordul unor aeronave care efectuează zboruri regulate. Instituirea unei astfel de sancţiuni ar fi contrară dreptului internaţional public, în mod deosebit dispoziţiilor Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago, la 7 decembrie 1944. Pe cale de consecinţă, în situaţia semnalată nu se aplică regimul de sancţiuni instituit la nivelul UE, cursa AEROFLOT fiind o cursă civilă, regulată“.

Marea necunoscută abia acum apare, pentru că, după aproximativ o oră de la momentul decolării, cineva a intervenit, obligînd MAE şi AACR să anuleze acordul de survol dat. Mînăstire într-un picior, ghici ciupercă cine? Ca urmare a acestei modificări, MApN a alarmat avioanele MiG-21 din serviciul de luptă, înarmate cu rachete şi tun de bord, de la baza aeriană Cîmpia Turzii. Dacă cursa charter S7157 nu se conforma şi intra în spaţiul aerian, avioanele româneşti erau pregătite să decoleze în misiune de poliţie aeriană.

(D.V.)

Cît de bună pentru România este achiziţia bateriilor Patriot?

COMENTARII DE LA CITITORI