Cine a fost MARELE ANONIM, omul considerat CEL MAI MARE SPION ROMÂN din toate timpurile? (1)

in Lecturi la lumina ceaiului

Mihail Moruzov este numele celui care se trage din cazacii zaporojeni refugiaţi din Caucaz în România. Născut la 18 septembrie 1887, în satul Zebil din Tulcea, într-o familie cu opt copii, Moruzov avea să devină, cu voia sa şi împins de instinct, părintele Serviciilor Secrete româneşti. Cu toate că a făcut doar trei clase primare, inteligenţa şi flerul tulceanului l-au transformat în timp într-unul dintre cei mai apreciaţi oameni ai Europei, memoria sa fiind apreciată şi în zilele noastre. Primul contact cu lumea plină de pericole a spionajului s-a făcut cînd acesta era foarte tînăr. În cartea „Mihail Moruzov şi Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române“, profesorul universitar Cristian Troncotă explică modul în care Moruzov a pus la cale prima misiune din proprie iniţiativă.
Începuturile unei cariere de succes
La 22 de ani, într-o zi, acesta a observat o mişcare suspectă la biserica bulgărească din Tulcea, aşa că duminica următoare s-a furişat în altar şi a stat la pîndă. La miezul nopţii a apărut preotul însoţit de mai mulţi bărbaţi. Atunci, Moruzov a aflat despre planul prin care populaţia bulgară urma să fie atrasă în acţiuni potrivnice statului român. Se întîmpla în 1909, cînd viitorul spion s-a dus la Poliţie să spună ce a descoperit. Moruzov devenea informator voluntar al Direcţiei Generale a Poliţiei de Siguranţă, serviciu înfiinţat în 1908. Peste cîţiva ani, în 1916, apărea Serviciul de Siguranţă al Deltei. Delta Dunării era graniţa dintre cele două fronturi ale primului război mondial, cel al Antantei şi cel al Triplei Alianţe. Moruzov era deja angajat al Serviciul de Siguranţă al Deltei şi a primit o misiune importantă de la şeful Direcţiei Generale a Siguranţei Statului: crearea unui serviciu de contraspionaj. „Ca rezultat al delegaţiunei ce mi-aţi dat pentru organizarea şi conducerea serviciului de contraspionaj din Delta Dunării, am onoarea a vă raporta următoarele: în ziua de 14 martie, împreună cu personalul ce mi s-a încredinţat, am plecat spre Deltă“, se arată într-o notă dintr-o notă pe care Moruzov i-a trimis-o superiorului său din Capitală, în 1917. La sfîrşitul războiului, în 1918, Serviciul de Siguranţă al Deltei s-a transformat în Serviciul de Siguranţă al Dobrogei, iar Mihail Moruzov a fost numit şef al respectivei structuri.
Moruzov pune bazele spionajului românesc
În 1919, Mihail Moruzov era acuzat de delapidarea fondurilor Agenturii pe care o conducea, dar a scăpat de process la intervenţia prim-ministrului Ion I.C. Brătianu. Ulterior acestui episod, el a fost chemat la Bucureşti pentru a înfiinţa un serviciu special de informaţii pe toată ţara. Astfel a apărut, în 1924, Serviciul Secret de Informaţii al Armatei Române, unde a activat pînă în anul 1940, cînd a fost asasinat de legionari. Se întîmpla în noaptea de 26 spre 27 noiembrie, cînd un grup de legionari i-a împuşcat pe toţi cei 64 de miniştri închişi la Jilava (n.r. – şi care colaboraseră cu Regele Carol al II-lea), inclusiv pe Mihail Moruzov. Trupul său neînsufleţit a ajuns într-o groapă săpată pe o alee din Cimitirul Bellu. La 11 ani distanţă de acel violent act, Aurora Florina Moruzov, fiica lui Mihail Moruzov, a fost anunţată că tatăl ei poate fi dezgropat. Pînă la moartea sa, activitatea lui Moruzov a fost una dintre cele mai apreciate printre Serviciile Secrete ale Europei, aşa cum reiese din rîndurile expuse în continuare.

(va urma)
Daniel Teodoreanu

COMENTARII DE LA CITITORI