Construcţiile monumentale din perioada 1966-1989, opere ale creaţiei şi muncii Poporului Român (2)

in Editorial

Lungimea totală a amenajării Dîmboviţei, în zona Bucureşti, inclusiv Lacul Dîmboviţa, este de 24 km, din care 5 km în amonte, unde s-au executat lucrări de regularizare a albiei şi diguri de apărare împotriva inundaţiilor, şi 10 km în oraş, cu barajul-stăvilar Ciurel şi 6 noduri hidrotehnice la Grozăveşti, Eroilor, Operetă, Mărăşeşti, Mihai Bravu şi Vitan-Bîrzeşti, pentru asigurarea diferenţei de nivel de circa 15 m între Ciurel şi Vitan. Lacul Dîmboviţa, nou creat, are o suprafaţă de 240 ha şi volumul de apă de 20 milioane mc. Adîncimea lacului variază între 5 şi 10 m. Lăţimea noii albii betonate variază de la 20 m (nodul Mihai Bravu) la 24 m (nodul Eroilor), pînă la 28 m (nodul Grozăveşti), faţă de 6-8 m cît avea în trecut.
În cadrul programului au fost construite şi date în exploatare Podurile Roşu, Insulă şi Chiajna, din amonte de Lacul Dîmboviţa, precum şi podurile Ciurel, Grozăveşti, Eroilor, Operă, Izvor, Operetă, Mărăşeşti, Mihai Bravu, Vitan-Bîrzeşti. În Piaţa Unirii, unde Rîul Dîmboviţa se întîlneşte cu pasajul pietonal subteran şi cele două staţii ale Magistralelor de metrou I şi II, s-a construit şi pasajul subtern rutier, cel mai mare din ţară, de 900 m lungime, din care 600 m acoperiţi. Concomitent, s-au executat importante lucrări de canalizări şi alimentare cu apă potabilă din surse de suprafaţă (Argeş, Dîmboviţa şi Ilfov) şi surse subterane, cu instalaţii de captare, tratare, transport, înmagazinare, pompare şi reţele de distribuţie. Apa potabilă distribuită oraşului Bucureşti a crescut de la un volum de circa 159 milioane mc în 1965, la 448 milioane mc în 1986. Reţeaua de canalizare a ajuns, tot în 1986, la o lungime de peste 1.600 km.
La transpunerea în realitate a acestui complex program au contribuit: Institutul de cercetări şi proiectări pentru gospodărirea apelor, Institutul de studii şi proiectări hidrotehnice, Trustul de construcţii hidroenergetice, Institutul Proiect-Bucureşti, Întreprinderea pentru amenajarea complexă şi exploatarea Rîului Dîmboviţa, din cadrul Consiliului Naţional al Apelor, alte unităţi de cercetare, proiectare şi producţie româneşti. De subliniat faptul că materializarea lui reprezintă realizarea unuia dintre cele mai originale proiecte de acest tip, care s-au efectuat, în utlimele decenii, în spaţiul european.

(va urma)
Prof. univ. dr. GAVRILĂ SONEA

COMENTARII DE LA CITITORI