Consultarea populară, transformată într-un bîlci scump (1)

in Război corupției

Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Klaus Iohannis a declanşat marţi, 24 ianuarie a.c., procedura privind organizarea unui referendum naţional în privinţa continuării luptei împotriva corupţiei şi asigurării integrităţii funcţiei publice.
Klaus Iohannis a anunţat declanşarea acestei acţiuni politice printr-o scrisoare adresată preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi primului-ministru al României: „În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Avînd în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problema sus-menţionată“. Potrivit legii, preşedintele trebuie să consulte Parlamentul, care are termen 20 de zile calendaristice să prezinte un punct de vedere asupra referendumului iniţiat de acesta. În cazul în care Legislativul nu răspunde, preşedintele poate emite decretul de organizare a referendumului.
Ai carte, ai parte!
Vechiul proverb românesc „Ai carte, ai parte!“ este confirmat în acest caz, cu atît mai mult cu cît „Cartea“ este chiar Constituţia României, dar şi legislaţia în vigoare. Din păcate pentru noi, preşedintele „nu are parte“ şi demonstrează doar o cunoaştere aproximativă a „subiectului“ despre care vorbeşte. Marcat, probabil, de valul protestelor de duminică, 22 ianuarie, preşedintele Iohannis a anunţat luni, 23 ianuarie: „Voi începe demersurile pentru un referendum prin care românii vor putea să spună dacă sînt de acord sau nu cu graţierea şi modificarea Codurilor penale. Românii indignaţi care au ieşit aseară în stradă să protesteze faţă de încercările PSD şi ALDE de a modifica legislaţia penală nu dau lovitură de stat, cum au acuzat unii şi alţii (Între timp, au avut loc alte proteste în data de 29 ianuarie, pentru aceleaşi probleme, de data aceasta de o anvergură mult mai nare – n.r.). Politicienii sînt cei care dau lovitura de graţie statului de drept…“. Postat pe Facebook, anunţul prezidenţial sună frumos, sună mobilizator, dar… nu are nimic în comun cu prevederile legilor, inclusiv ale Constituţiei, care, în cuprinsul art. 90 – Referendumul – prevede că „preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional“. Dar Legea nr. 3 din anul 2000, actualizată, privitoare la organizarea referendumului, a doua lege pe care o invocă preşedintele, prevede, în Capitolul I, art. 2: „Referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la: a) revizuirea Constituţiei; b) demiterea preşedintelui României; c) probleme de interes naţional“. Aşadar, nici pomeneală de graţiere! Lucrurile sînt şi mai clare în cuprinsul art. 12 al legii, care enumeră clar: „(1) Sînt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11: A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării; B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la: a) regimul general al proprietăţii publice şi private; b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; c) organizarea generală a învăţămîntului; d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale; e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani“. Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, a precizat ce scrie în Constituţia României: „Uitaţi-vă în Constituţie, la articolul 90, unde se spune că preşedintele poate să cheme poporul la referendum. Mai este un text în Constituţie unde se vorbeşte despre iniţiativa populară de legiferare. Aici, se arată că nu poate fi adoptată o iniţiativă populară în domeniul graţierii şi în cel al amnistiei“. În articolul 74 din Constituţie se precizează că „nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea“.
Ne ţinem de glume? (1)
Aşadar, Klaus Iohannis ne anunţă că a declanşat procedurile pentru un referendum. La rîndul său, Liviu Dragnea, liderul PSD, anunţă şi el că are de gînd să declanşeze nu unul, ci două referendumuri: „Noi avem în minte alte două referendumuri pe care le vom declanşa. Este un referendum pe care ne-am angajat să-l declanşăm, cu tema «Familia». S-au strîns peste trei milioane de semnături şi este o temă de interes major, care ţine de substanţa societăţii noastre. Iar a doua temă, eu am spus-o de un an şi jumătate în spaţiul public şi o spun în continuare, chiar dacă unii colegi de-ai mei s-au supărat la vremea respectivă – un referendum privind regimul imunităţilor din România. Eu am spus-o mereu şi susţin în continuare: nu sînt de acord cu imunitatea parlamentară, dar nici cu cea a preşedintelui“. La rîndul său, de la Strasbourg, Iohannis i-a răspuns lui Dragnea: „PSD şi Dragnea s-au comportat ca la grădiniţă: «Vin cu tata, vin şi eu cu tata, am eu un unchi şi vin şi eu cu un unchi mai tare»“, a spus şeful statului, cu privire la reacţiile PSD şi ale lui Liviu Dragnea în chestiunea referendumului. El a mai susţinut că social-democraţii se gîndesc la suspendarea sa din funcţie de la data la care a devenit preşedinte, dar că nu crede în declanşarea acestei proceduri. 2017 va fi anul în care ni se propun trei referendumuri. Iar asta, în condiţiile în care, între anii 1864 şi 2012, în România au avut loc, în total, doar 13 referendumuri. Iar cele mai multe dintre ele au chemat poporul la urne în probleme cu adevărat serioase.

(va urma)
Vasile Surcel

COMENTARII DE LA CITITORI