Copiii României, operaţi din mila publicului (2)

in Război corupției

Şansa la viaţă a lui Bogdan a venit de la asistentul social Dana Prescurea, care s-a zbătut ca băiatul să fie operat, ajungînd într-un final la Cătălina Costache, directorul executiv al Fundaţiei Polisano, care a reuşit, cu ajutorul unor sponsori inimoşi, să-i vindece inima micuţului, într-o clinică privată. „Am cerut sprijin peste tot. Starea lui era gravă, foarte gravă, nimeni nu ne-a băgat în seamă. I-am scris doamnei Costache şi, în două ore, mi-a răspuns. Nu mi-a venit să cred cînd am văzut ce repede s-au mişcat lucrurile”, spune asistentul social. Bogdan a fost operat la începutul acestui an, într-o clinică privată, iar în prezent este complet vindecat.

Operată la şapte ani de la diagnosticarea bolii
Andra Ioana Drumaş are 8 ani, din care şapte a aşteptat intervenţia chirurgicală care să-i facă inima bine. A fost operată la un an, însă afecţiunea ei necesita o nouă intervenţie. Inima s-a „lipit” de stern, astfel că reintervenţia presupunea multe riscuri. Nici pentru ea Statul Român nu a găsit fonduri pentru a-i deconta operaţia pe inimă. Aşteptarea Andrei a însemnat imobilizarea într-un scaun cu rotile, pentru că nu avea voie sub nici o formă să facă efort. Provenită dintr-o familie aflată în imposibilitatea de a plăti intervenţia, şansa la viaţa a micuţei a venit tot din mediul privat, din mila sponsorilor. „Înainte mergeam la şcoală în scaun cu rotile. Dacă nu era doamna Cătălina, eu nu mai stăteam în faţa voastră acum. Vreau să cresc sănătoasă şi să mă fac poliţistă, ca să ajut alţi oameni. Cînd eram bolnavă, nu puteam nici să mă joc. Acum, viaţa mea e foarte frumoasă şi am mulţi prieteni la şcoală”, povesteşte bucuroasă Andra Ioana Drumaş.

Nici jumătate din copiii cu malformaţii cardiace nu ajung să se trateze
Anual, în România se nasc aproximativ 1.500 de copii cu boli grave de inimă, iar din cauza sumelor mici decontate pentru aceste operaţii de Casa de Sănătate, a lipsei resursei umane, a lipsei unor medicamente necesare unor astfel de intervenţii, aproape jumătate din cazuri sînt refuzate pentru intervenţiile chirurgicale. Doar 300 dintre aceşti copii ajung să fie operaţi în centrele specializate din Tîrgu Mureş sau Cluj-Napoca. Alţi 200 reuşesc să ajungă în clinici ori spitale din străinătate, iar operaţiile sînt decontate de stat în baza formularului E12. Încă 100 din aceşti copii au şansa de a se opera pe banii părinţilor sau din donaţii.
„Într-un an operăm circa 60 de copii nou-născuţi cu malformaţii grave. Avem bani doar pentru acest număr. Încă pe atîţia sîntem nevoiţi să-i refuzăm în fiecare an, din cauza lipsei fondurilor asigurate. Sînt copii care sînt trimişi prin transfer de la alte unităţi medicale, dar pe care nu-i putem opera. În România s-ar putea rezolva toate cazurile de afecţiuni cardiace, atît la adulţi, cît şi la copii, cu condiţia ca statul să se implice în sprijinirea financiară a acestor intervenţii”, spune dr. Horaţiu Suciu, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară de la Tîrgu Mureş.

Clincile private româneşti – zero bani de la Casă
Prof.dr. Victor S. Costache, preşedintele Comisiei de chirurgie cardiovasculară a Ministerului Sănătăţii, spune despre formularul E12 că ar fi unul abuziv, fiind prevăzut pentru intervenţii care nu se pot realiza în ţara de origine. Casa de Sănătate din România preferă să deconteze operaţiile, mult mai scumpe, efectuate la spitale private din străinătate, la care nu toţi au acces din cauza fondurilor limitate, în timp ce multe dintre aceste intervenţii s-ar putea realiza la clinicile private din ţară, la costuri mult mai mici. „Datoriile pe care le înregistrează România sînt cauzate de modul abuziv în care e folosit acest formular”, spune prof.dr. Victor Costache.
„Din punctul de vedere al numărului de intervenţii, la o populaţie ca aceea a României, ar trebui să se efecteze aproximativ 15.000 de intervenţii chirurgicale, dar se efectuează undeva în jur de 4.500, este în continuare nevoie de un număr mare de intervenţii pentru a ajunge la nivelul dorit. Acest număr de 10.000 de pacienţi nu este doar o cifră, care poate să pară mare sau mică, este vorba de nişte pacienţi care nu au acces la aceste tratamente. Este vorba de pacienţi care decedează prin insuficienţă cardiacă, sau alte afecţiuni cardiace, într-un an. Pentru asta trebuie să existe o strategie naţională, care să rezulte în urma unei analize foarte serioase”, spune prof.dr. Horaţiu Suciu, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Institutul pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Tîrgu Mureş.

(va urma)
Georgiana Ioniţă

COMENTARII DE LA CITITORI