Corupţia şi derapajele de la democraţie şi alegerile locale şi parlamentare

in Război corupției

Istoria de după Revoluţia din decembrie 1989 a însemnat pentru România o lungă perioadă de tranziţie, ale cărei efecte nocive le resimţim şi astăzi sau care, poate, nici măcar nu s-a încheiat. Prin esenţa sa, procesul de tranziţie trebuia să realizeze trecerea puterii din mîinile unui grup discreţionar în competenţa unor structuri noi, democratice şi transparente, care să alcătuiască nucleul statului de drept, democratic. Din păcate, nu s-a întîmplat aşa, procesul intenţionat a eşuat şi cunoaştem cu toţii din ce cauze, asupra cărora nu vom insista. În locul unui sistem democratic, bazat pe principii şi norme europene, se constată construirea unui sistem aberant, a unui amestec de norme şi reguli instituţionalizate şi excesiv de birocratice, pe care pompos liderii politici
l-au denumit democraţie „originală“ românească.
Singurele rezultate notabile ale acestei perioade, care s-a dorit a fi decisivă pentru destinul Poporului Român, dar în practică s-a întîmplat contrariul, sînt liberalizarea socială şi economică (cu greutăţi insurmontabile), libertatea presei (cu perioade de marginalizare, control şi cenzură), aderarea la NATO şi UE (cu toate deficienţele şi neajunsurile cunoscute), libera circulaţie a capitalului şi forţei de muncă (care ne-a adus emigraţie, sărăcirea în resurse umane calificate şi denigrarea României de către guverne străine).
În schimb, lista efectelor negative ale tranziţiei este interminabilă şi plină de greutăţi şi suferinţe. A nu se crede că încercăm nostalgia trecutului, a regimului comunist, dar nu putem să uităm şi să mai suportăm lipsa unui trai decent, grija permanentă a zilei de mîine, a locului de muncă, a educaţiei şi sănătăţii copiilor, absenţa speranţei pentru viitorul nostru şi al ţării, încălcarea grosieră a drepturilor omului, tratamentul fără respect al guvernanţilor şi politicienilor faţă de cetăţeni, ameninţarea demnităţii, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a valorilor tradiţionale ale României. Nu mai putem asista pasivi la jaful resurselor naţionale, în favoarea unor cercuri de mafioţi şi oligarhi nepedepsiţi, la înjosirea la care este supus Poporul Român şi la nedreptăţile pe care le suferim, inclusiv din partea justiţiei, procuraturii şi instituţiilor de stat.
Pe acest fond deplorabil al evoluţiei sociale, al derapajelor fără număr de la democraţie, al încălcării neruşinate a Constituţiei şi legislaţiei, îndeosebi din partea preşedintilor şi premierilor, a guvernanţilor şi parlamentarilor, economia ţării a stagnat, a înregistrat un recul sever şi riscă să nu mai revină la nivelul anului 2008, crizele şi recesiunile ţinîndu-se lanţ.
Populaţia şi-a pierdut încrederea, a încetat să mai spere la o viaţă demna şi se limitează doar la soluţii de supravieţuire, în timp ce guvernele se laudă triumfal şi cu emfază, minţind că au scos ţara din criză, că vom obţine creşteri economice şi vom trăi mai bine. Sînt simple promisiuni, ale unor politicieni fără scrupule, şi soluţii majore şi concrete de redresare a ţării, ale unor conducători care s-au sufocat cu propriile minciuni, incapabili să elaboreze şi să aplice metode şi mecanisme ştiinţifice, moderne de ieşire a ţării şi Poporului Român din criza care nu se mai termină.
Trăim din împrumuturi, statul şi populaţia deopotrivă, plătim salarii şi pensii din fondurile altora, care ne anexează la remorca intereselor lor străine poporului nostru, pe care copiii noştri nu vor putea să le ramburseze în timpul vieţii lor. România şi urmaşii noştri vor sluji alte naţii şi interese şi vor trăi poate mai greu decît noi.
În acest timp al suferinţelor şi necazurilor noastre fără sfîrşit, dar şi al huzurului şi al opulenţei lor, adică al burghezilor şi ciocoilor de tip nou, ţara şi poporul sărăcesc şi mai mult, politicienii se întrec în laude, petreceri şi furt, iar cetăţenii se uită cu toleranţă şi mirare la bîlciul şi distracţia groteşti oferite de preşedinte şi premier.
Populaţia României a aşteptat atît cît i s-a spus, a muncit pe brînci şi în trecut şi în prezent, a supravieţuit chiar şi fără ajutorul statului, asistenţa sociala fiind suspendată de guvernatorul Traian Băsescu, a fost minţită cu economia de piaţă şi democraţia „originală“ inventată de ex-preşedinţii Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi continuată surprinzător şi de Klaus Iohannis şi guvernul tehnocrat. Acum poporul cere, în mod justificat, o viaţă mai demnă, decentă, respect şi siguranţă. Politicienii perindaţi la putere nu au putut satisface aceste cerinţe fundamentale, dar mimează bunele intenţii şi afişează încontinuu preocupare şi scuze. Credem că nu mai este suficientă o asemenea atitudine. Este timpul să spunem răspicat că nu se mai poate aşa, că este nevoie de alţi conducători, de alt tip, chiar de alte partide şi societate civilă, dacă se impune. La o situaţie disperată şi fără ieşire este nevoie de măsuri radicale, iar acestea sînt simple şi la îndemîna noastră. Politicienii de pînă acum nu au dovedit competenţă, performanţă, patriotism şi nici măcar bună-
credinţă, deci să plece. Conducătorii incapabili să fie scoşi şi traşi la răspundere pentru fărădelegile comise, să li se confişte averile furate. Să ne alegem alţi conducători, să formăm alte instituţii ale statului, altă justiţie şi altă procuratură, alte Servicii Secrete şi să pregătim cadre tinere, necontaminate de neocomunism şi corupţie. Nu este utopie ceea ce ne propunem, este strigătul necazurilor noastre, al unei conştiinţe puse în hăţuri de politicieni ca Băsescu, Iliescu, Udrea, Boc, Videanu, Berceanu, Năstase, Blaga, Ponta, Hrebenciuc şi alţii.
Construcţia democraţiei în România s-a dovedit a fi un eşec, pe care îl suportăm şi îl trăim şi astăzi. Democraţia românească a fost şi este doar o politică bine concertată, de către un grup interesat de indivizi, pentru crearea unui sistem corupt şi politicianist, în care cei şantajabili să execute necondiţionat ce dictează ei, numai în folosul politicienilor de vîrf şi al clientelei, secondaţi şi sprijiniţi de baronii locali, un fel de arendaşi pentru vremuri noi.
Soluţia este una singură şi rezidă în refacerea Societăţii Civile, în afirmarea rolului şi acţiunii sale, în scopul monitorizării statului şi politicienilor. Experţi şi activişti din societatea civilă trebuie să fie incluşi în organismele politice şi de stat, pe baza unui mecanism democratic bine pus la punct, pentru a aviza şi monitoriza marile decizii politice şi guvernamentale, care vizează viaţa şi destinele cetăţenilor români.
Pe de altă parte, este nevoie de un control sever al redistribuirii resurselor naţionale ale poporului, mai ales în energie, pentru a curma jaful şi furtul acestora. Mecanismele de control le poate oferi tot societatea civilă, prin reprezentanţii săi.
Mulţi politicieni şi comentatori abonaţi la banul
public vor spune că toate acestea sînt populisme şi că propunerile noastre sînt utopice, ceea ce este fals şi neîntemeiat. De fapt, ei doresc continuarea aceluiaşi sistem înrădăcinat şi corupt, prin care se sifoneaza banul public şi resursele statului către grupurile de interese.
În concluzie, putem afirma, fără a greşi, că în România încă nu există democraţie şi un stat de drept solid, că a fost realizată doar o organizare politică a societăţii bazată pe corupţie şi furt, în care justiţia, procuratura şi celelalte instituţii statale au fost chemate să-i protejeze pe politicieni, ca simple instrumente de protecţie, să le confere imunitate şi influenţă nemeritate, sub oblăduirea cărora să poată jefui statul, fără a fi pedepsiţi.
Aşadar, dragi cetăţeni, alegerile locale şi parlamentare din 2016 sînt de o importanţă majoră pentru viitorul nostru, al tuturor, şi trebuie să se desfăşoare în mod legal, logic şi democratic, fără participarea celor care au furat, au încălcat legile statului, au subminat economia naţională, au provocat sărăcia şi, nu în ultimul rînd, au stopat dezvoltarea societăţii. Toţi aceşti politicienii şi funcţionarii corupţi trebuie eliminaţi din competiţie, în primul rînd de către instituţiile statului care trebuie susţinute şi lăsate să-şi facă datoria corespunzător legislaţiei. Votaţi cum trebuie, în funcţie numai de interesul vostru, participaţi activ la rezolvarea treburilor statului, prin mecanismele societăţii civile şi nu mai lăsaţi bandiţii şi hoţii să vă hotărască soarta.
Şi încă un cuvînt, conştientizaţi, dragi cetăţeni, că rostul partidelor, scopul lor principal a fost şi este să ne dezbine, pentru a ne putea fura pe fiecare pe rînd şi pe toţi împreună, şi în procesele electorale, prin manevre, dar şi în viaţa noastră cotidiană. Lăsaţi partidele, pentru că acestea vă oferă doar oase roase şi vorbe goale, şi
uniţi-vă, refaceţi unitatea şi solidaritatea naţională, pe platforma valorilor noastre naţionale, pur româneşti. Numai aşa vom reuşi să scăpăm de corupţie, de politicianism, de ploşnitele politice şi birocratice, de trădătorii interni şi spionii externi, care fură ce a mai rămas în ţara noastră.
Jos corupţii, la „beciul domnesc” cu ei. Eliminarea definitivă a acestora din viaţa politică şi recuperarea sumelor furate de aceştia! Trăiască România Mare!

Dipl. ec. Petre Răcănel

COMENTARII DE LA CITITORI