Cu preşedintele „ales“, Klaus Iohannis, revizionismul maghiar împotriva României ia amploare (3)

in Lecturi la lumina ceaiului

În alt context, preşedintele PCM, referindu-se la comemorarea a 250 de ani de la masacrul de la Siculeni şi de trecerea a 25 de la evenimentele din decembrie 1989, se completează pe sine, afirmînd că în aceste momente e normal „să dea glas atît aspiraţiilor, cît şi cerinţelor poporului maghiar, sprijinite de Guvernul maghiar“. Din cele de mai sus, reiese că, de la un timp încoace, revizioniştii maghiari din ţara noastră declară, deschis şi fără ocol, că în acţiunile cu caracter revizionist-iredentist întreprinse de ei au sprijinul, direct şi continuu, în plan organizatoric, financiar şi propagandistic, din partea Guvernului Ungariei, aceasta văzîndu-se şi la manifestarea de la Siculeni. Secretarul de Stat din Guvernul Ungariei, responsabil cu politica de solidaritate naţională, Potapi Arpad, încearcă să arate, prin ceea ce relatează, că el ar fi descendentul unei familii de secui, legată de evenimentele de la Siculeni, familie care s-a refugiat într-unul din cele 5 sate maghiare din Bucovina, după care, în 1944, s-a stabilit în Ungaria. Cu alte cuvinte, demnitarul budapestan vrea să arate că poate veni, neinvitat, oricînd şi oricum, pe aceste meleaguri, fiindcă şi-ar avea originile pe pămîntul Transilvaniei.

Un alt vorbitor, senatorul Tanczos Bama, referindu-se la acelaşi eveniment din 1764, afirmă că mesajul din acel an vizează păstrarea identităţii maghiarilor şi a dreptului la autonomie, şi anume: „Evenimentele petrecute în urmă cu 250 de ani şi cele care au urmat masacrului ne transmit un mesaj clar în ceea ce priveşte păstrarea identităţii, păstrarea dreptului la autonomie, păstrarea obiceiurilor, a limbii şi a culturii secuilor de pe aceste meleaguri. Celor care vin în urma noastră, copiilor, nepoţilor, strănepoţilor noştri, trebuie să le transmitem acelaşi mesaj: să reziste, să trăiască şi să muncească pe aceste meleaguri, exact aşa cum au muncit şi au trăit înaintaşii noştri“. Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borbely Csaba, apreciază că tot ceea ce s-a petrecut în 1764 la Siculeni reprezintă „un eveniment negru”, impus prin forţă, de către autorităţile austriece, locuitorilor secui din regiune „care aveau libertate, aveau autonomie”, în schimbul ..păzirii graniţelor imperiului”. Deputatul UDMR Korodi Attila subliniază în cuvîntul său că „istoria de secole a Ardealului şi a Secuimii” arată că acţiunile în forţă asupra comunităţii maghiare au reuşit şă întărească şi să confere „putere, credinţă şi devotament” faţă de moştenirea strămoşească. În toate luările de cuvînt, cu excepţia ultimului vorbitor, se poate constata că nu lipseşte cuvîntul „autonomie”, deşi întrunirea avea ca scop principal o comemorare. Iredentiştii unguri folosesc în mod obsesiv tot felul de aniversări şi comemorări pentru a pleda, din ce în ce mai hotărît, pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Cu atît mai mult, de cînd în fruntea Statului Român s-a văzut „ales“ sasul Klaus Iohannis, cu care liderii organizaţiei fasciste UDMR au ajuns la o înţelegere, la negocierile avute între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale.

Pentru a-şi atinge scopul cît mai repede posibil, revizioniştii unguri se străduiesc să-şi îmbunătăţească strategia pentru a obţine, în timp scurt, autonomia mult visată. Astfel, cel mai înfocat iredentist-revizionist, Laszlo Tökeş cheamă la unitate partidele maghiare, nou formate şi foarte active, pentru atingerea aceluiaşi ţel: autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc, situat chiar în inima României.

(va urma)

Radu Pădurariu

COMENTARII DE LA CITITORI