Cum a ajuns voievodul Vlad Ţepeş să fie asociat cu personajul Dracula

in Lecturi la lumina ceaiului

Asocierea dintre două personaje a fost făcută pentru prima dată din punct vedere ştiinţific, de-abia în anul 1958. Vlad Ţepeş (1431-1476) este, cu siguranţă, unul dintre cele mai controversate personaje din Istoria ţării noastre. Legendele despre cruzimea şi metodele sale de tortură (popularizate, cel mai probabil, în urma conflictelor pe care le-a avut cu negustorii braşoveni) au fost preluate, începînd cu Secolul XX, de către occidentali, care i-au atribuit voievodului identitatea lui ,,Dracula“.
Există numeroase teorii legate de probabilitatea ca toate miturile create în jurul lui Vlad Ţepeş să fi fost, într-adevăr, adevărate. Iată de ce şi-au dat seama, într-un final, occidentalii care susţineau că urmaşul lui Vlad Dracul a fost un vampir însîngerat:

Vlad Ţepeş, ca personaj
ce a inspirat personajul Dracula

În timp ce majoritatea occidentalilor crede că Vlad Ţepeş l-a inspirat pe Dracula, fiul lui Bram Stoker, Irving, susţinea că această informaţie este falsă şi că tatăl său a creat eroul după ce l-a visat în somn. Legătura dintre Dracula şi Vlad al III-lea a apărut de-abia în anul 1958, fiind formulată de cercetătorul Basil Kirtley, însă aceasta a fost demontată de specialiştii care nu au găsit nici o asociere între cele două personaje în însemnările lui Stoker.

Semnificaţia numelui ,,Dracula“
Bram Stoker dădea numelui ,,Dracula“ semnificaţia de ,,diavol“, însă, după un timp, denumirea făcea referire la originea lui Vlad Ţepeş, ca fiu al lui Vlad Dracul. Istoricul Aurel Răduţiu susţine că nici unui conducător tiranic nu i-ar fi plăcut să fie numit ,,Fiul Dracului“, ci, mai degrabă, el a fost cunoscut ca fiind ,,Vlad Dragu“, adică ,,Vlad cel Drag“. Ulterior, saşii din zonele aflate sub stăpînirea lui Ţepeş ar fi interpretat greşit adjectivul de origine slavă ,,Dragu“ şi l-ar fi folosit sub forma ,,Dracu“.

Legenda conform căreia Vlad Ţepeş
ar fi băut sînge

În 1463, poemul ,,Von ainem wüthrich der heis Trakle waida von der Walachei“ era recitat în faţa împăratului romano-german Frederic al III-lea. În Secolul XX, în poemul tradus de Radu Florescu şi Raymond McNally, se menţiona că Vlad al III-lea obişnuia să îşi înmoaie pîinea în sîngele bărbaţilor, femeilor şi copiilor pe care îi trăgea în ţeapă. Unii cercetători pun la îndoială această informaţie, deoarece susţin că voievodul îşi spăla mîinile cu sânge, iar această referire ar fi, de fapt, doar o metaforă.

Asocierea lui Vlad Ţepeş
cu Castelul Bran

Un număr foarte mare de turişti, atît români, cît şi străini, trec pragul Castelului Bran cu speranţa de a-l găsi pe Dracula. Istoricul Florin Curta îi asigură însă că Vlad Ţepeş nu a locuit niciodată la Bran, iar în ceea ce priveşte locul de naştere al voievodului, acesta ar putea fi la Sighişoara sau Tîrgovişte.

Locul de înmormîntare al lui Ţepeş
Nu se cunoaşte cu exactitate modul în care a sfîrşit voievodul, însă, după cele mai multe surse, el ar fi murit decapitat, iar capul său ar fi fost dus sultanului Mehmed al II-lea, ca o dovadă a faptului că domnul muntean fusese ucis. Legenda spune că, ulterior, trupul lui Ţepeş a fost înmormîntat în biserica Mînăstirii Snagov, însă cercetările arheologice au arătat că singurele oseminte aflate aici erau cele ale unor cai. Un student de la Universitatea din Tallinn susţinea, la un moment dat, că a descoperit pe un mormînt dintr-o biserică din Italia imaginea unei creaturi asemănătoare cu un dragon, sugerînd faptul că acolo ar fi fost înmormîntat, de fapt, Vlad Ţepeş.

Sursa: listverse.com

COMENTARII DE LA CITITORI