Cum a pierdut România o adevărată bijuterie navală: yachtul „Libertatea“, vîndut de români la fier vechi, a devenit vas de lux, dar sub pavilion britanic (2)

in Lecturi la lumina ceaiului

De la strălucire, la degradare (2)
Însă lovitura fatală avea să-i fie administrată de-abia după Revoluţie, atunci cînd a fost inclusă în patrimoniul firmei Regal SA Galaţi, fosta întreprindere de alimentaţie publică, ce avea în administrare mai toate restaurantele din Galaţi. Decizia ca nava istorică să devină un obiect pe inventarul unei firme de cîrciumi este cu atît mai bizară cu cît ambarcaţiunea fusese deja clasată ca bun din patriomoniul naţional, categoria „Tezaur“, ceea ce presupunea, potrivit legii, că nu putea fi scoasă de pe teritoriul României şi nici modificată. Includerea în patrimoniul naţional, făcută în 1998, a fost contestată în instanţă de firma Regal SA, care deja îşi făcea planuri de vînzare a navei. De altfel, la acea vreme exista un lobby insistent pentru ca „Libertatea“ să ajungă la nişte investitori privaţi, care să o restaureze, după cum îşi aminteşte Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor gălăţene. „Toată lumea încerca să convingă gălăţenii că este cel mai bine ca «Libertatea» să se vîndă. Vînzarea a fost una dintre cele mai proaste idei din istoria oraşului, căci nu era un bun oarecare al unei firme de comerţ, ci era un simbol al ţării“, spune Marian Filimon.
Cît a costat kilogramul de istorie
Deşi Regal SA a pierdut procesul cu Ministerul Culturii, procedura de vînzarea a navei istorice a continuat. În anul 1999, „Libertatea“ a fost scoasă la licitaţie, unicul ofertant fiind englezul Nicholas Edmiston, unul dintre cei mai importanţi brokeri de yachturi din lume. Preţul vînzării a fost unul de fier vechi, căci nava a fost dată pentru suma de 265.000 dolari, respectiv circa 12,5 cenţi per kilogram. Vînzarea a declanşat un scandal de proporţii, însă reacţia Ministerului Culturii (condus pe atunci de Ion Caramitru), a fost bizară. Pe de o parte, a formulat o plîngere penală (plîngere care a fost respinsă ca nefondată de către procurori) contra conducerii Regal SA, dar pe de altă parte a căzut la pace cu noul proprietar al yachtului. Ministerul a emis, în septembrie 1999, o autorizaţie de „export temporar“ a vasului, pretextul fiind că restaurarea nu se putea face la standardul necesar decît la şantierul unde fusese construită, adică în Marea Britanie. Cazul a declanşat dezbateri furtunoase inclusiv în Parlamentul României, însă Ministerul Culturii a dat asigurări că nava va păstra pavilionul românesc şi va reveni în ţară în august 2000. Cu toate acestea, nava nu a mai revenit în ţară nici pînă acum. Cît despre şansele ei de a reveni în România este relevantă declaraţia lect. univ. dr. Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu a judeţului Galaţi: „Din ceea ce ştiu eu, cazul este deja îngropat. «Libertatea» nu este în grija instituţiei pe care o conduc, dat fiind că bunurile din categoria A (n.r. – tezaur) sînt în răspunderea directă a Ministerului. Nu am auzit, însă, să se mai fi făcut vreun demers pentru recuperarea navei“. Contactat telefonic de reporterul „Adevărul“ pentru un punct de vedere, actualul Ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, a replicat că se va interesa în legătură cu acest subiect.
O perlă a oceanelor lumii
Imediat ce a ieşit din ţară, „Libertatea“ a redevenit „Nahlin“ şi a arborat drapelul britanic. În 2010, şi-a marcat revenirea în lumea navigaţiei, fiind înregistrată la Glasgow. Restaurarea a costat în jur de 30 milioane de euro, însă rezultatul a fost unul pe măsură, iar site-urile de specialitate cotează yachtul la o valoare de aproximativ 50 milioane de euro. În prezent, „Nahlin“ navighează, în croaziere exclusiviste, pe oceanele lumii.

Sfîrşit
Costel Crîngan

COMENTARII DE LA CITITORI