Cum a premeditat Titus Corlăţean haosul de la alegerile din diaspora (1)

in Război corupției

Organizarea secţiilor de vot exclusiv în clădiri oficiale a fost una dintre stratagemele folosite de fostul ministru de Externe, Titus Corlăţean, pentru a-i împiedica pe românii din diaspora să voteze la alegerile prezidenţiale din 2014. Mai mult, Corlăţean a ordonat eliminarea unor secţii unde locuiesc comunităţi importante de români şi a dispus înfiinţarea unora în oraşe unde stau cîteva zeci de conaţionali. Fostul ministru de Externe, senatorul PSD Titus Corlăţean, este în centrul celui mai recent dosar de corupţie: „Votul din diaspora”. Surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au explicat ce documente au fost predate procurorilor anticorupţie în acest caz şi pe ce se bazează probatoriul de la DNA. Concret, Titus Corlăţean este acuzat că ar fi dat mai multe note circulare şi ordine prin care ar fi limitat numărul cetăţenilor români care au votat în străinătate la alegerile prezidenţiale din 2-16 noiembrie 2014. Motivul: românii din diaspora votau în mod tradiţional împotriva candidatului PSD. În calitate de ministru de Externe, Corlăţean avea experienţa alegerilor pentru că s-a ocupat de două ori de organizarea alegerilor din străinătate – legislative (în octombrie 2012) şi europarlamentare (mai 2014). La ambele scrutinuri, PSD a obţinut un scor modest în diaspora. Un alt semnal puternic de alarmă pentru PSD a fost scrutinul din 2009 pentru alegerea preşedintelui României, voturile din diaspora fiind decisive pentru eşecul lui Mircea Geoană în faţa lui Traian Băsescu.
Circulara diplomatică
În vederea alegerilor prezidenţiale, pe 17 iulie 2014, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat printr-o notă circulară misiunilor diplomatice să facă propunerile necesare pentru secţiile de votare. Prin această notă s-a impus „pentru prima dată în cadrul proceselor electorale organizate de MAE”, condiţia ca secţiile de votare organizate în afara misiunilor diplomatice să fie organizate în spaţii oficiale, puse la dispoziţie de către autorităţile locale. Însă pe motiv că autorităţile locale nu le-ar fi răspuns la solicitări, mai multe ambasade ar fi fost nevoite să renunţe la unele propuneri de secţii apreciate ca fiind necesare. Şi astfel s-a ajuns în situaţia în care s-a renunţat la organizarea de secţii de vot în oraşe unde existau comunităţi mari de români. De exemplu, în Franţa nu au fost organizate secţii în Nisa, Lille şi Nantes. De exemplu, Consulatul general de la Marsilia a arătat că la Nisa autorităţile locale nu au dat curs solicitării de a pune la dispoziţie un spaţiu oficial şi a insistat pe organizarea unei secţii de votare într-un spaţiu privat. Era vorba de sediul unei agenţii imobiliare, în care se mai organizaseră alegeri fără incidente. Oficialii din MAE n-au fost de acord cu propunerea francezilor, deşi Ambasada de la Paris a insistat.
Raportul de la MAE
Cazuri similare au fost în Marea Britanie – Newham, suburbie a Londrei, zonă locuită de mulţi români, sau Canterbury, oraş universitar unde sînt mulţi studenţi români. Alte exemple, în care MAE a insistat cu tărie ca ambasadele să respecte circulara lui Corlăţean: Dublin (Irlanda) – pentru o a doua secţie de votare, Goteborg (Suedia) – unde locuiau între 6.000 şi 9.000 de români, Chicago (SUA) – Consultatul General din acest oraş a renunţat la două secţii care nu ar fi corespuns condiţiilor MAE şi Treviso (Italia) – alegerile nu s-au mai organizat la un hotel, ca la scrutinul anterior, ci la Asolo, reşedinţa particulară a consulului onorific. Şi peste toate acestea, pe 8 septembrie 2014, MAE a emis o nouă circulară în care menţiona că unele spaţii propuse de diplomaţi nu corespund criteriilor de oficialitate şi solemnitate. Era vorba de secţii de votare care urmau a fi organizate în hoteluri, biserici sau firme de avocatură.

(va urma)
Ionel Stoica

COMENTARII DE LA CITITORI