Cum a premeditat Titus Corlăţean haosul de la alegerile din diaspora (2)

in Război corupției

Ordinul-problemă
Circulara ar fi fost dată după ce la nivelul Ministerului de Externe au fost strînse propunerile venite de la reprezentanţele diplomatice din întreaga lume, privind organizarea celor 320 de secţii de votare în străinătate. La dispoziţia lui Corlăţean, angajaţii din Comisia Tehnică de organizare a alegerilor din străinătate au întocmit un raport, sub forma unor tabele comparative, privind alegerile din 2000, 2004, 2008, 2009, 2012 şi 2014, cu secţiile de votare şi prezenţa la urne. Cele mai amănunţite date vizau Spania, Italia şi Moldova, unde la alegerile din 2009 se înregistrase o prezenţă ridicată la vot. Astfel, pe 16 septembrie 2014, Corlăţean a emis şi Ordinul 1839/2014 privind stabilirea secţiilor de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale. Surse diplomatice au explicat că secţiile de votare au fost stabilite fără a fi luate în seamă propunerile ambasadorilor şi consulilor. Şi astfel, deşi s-a păstrat numărul de secţii de votare din 2009, au fost închise secţii din oraşe cu comunităţi mari de români şi deschise în oraşe unde fuseseră înregistraţi puţini votanţi. Este cazul Spaniei şi Italiei, ţările cu mari comunităţi de români. În Republica Moldova, cele mai multe secţii au fost organizate în zone rurale, departe de zonele urbane unde sînt mulţi români. La Paris, ambasada a propus organizarea a trei secţii, dar Corlăţean a acceptat doar două, deşi în 2009 în capitala Franţei votaseră 3.785 de persoane. La scrutinul din 2014, în turul al doilea, datorită mobilizării diasporei, la cele două secţii de votare din Paris au votat 7.678 de persoane.
Cazul Spaniei
În Spania au fost eliminate secţiile de votare din Girona, unde, în 2009, au votat 814 români, Roquetas del Mar (1.874 de votanţi), Torrejon de Ardoz (1.764 de votanţi) sau Tarragona (1.023 de votanţi). MAE a respins propunerile privind înfiinţarea de secţii în zona unde erau comunităţi importante de români: Huelva (22.097 de români), Coslada (18.659 de români) sau Fuenlabrada (6.031 de români). Pentru se păstra numărul de 38 de secţii de votare pentru Spania, Corlăţean a dispus înfiinţarea a încă patru secţii de votare în localităţi care nu fuseseră propuse de ambasade, unde prezenţa la vot, în 2009, a fost modestă: Lepe (291 de persoane au votat în 2009), Santiago de Compostela (85 de persoane), Gijon (195 de persoane) şi Cordoba (97 de persoane).
Problemele din Italia
Aceeaşi situaţie a fost şi în Italia, unde MAE nu a mai organizat secţii de votare în localităţi unde sute de români au votat în 2009 – Viterbo, Marcelina, Guidonia, Olbia, Acilia, Terni, Piacenza, Pordenone, Ivrea şi Sezze. Corlăţean a ignorat propunerile făcute de Ambasada de la Roma şi de consuli de a organiza secţii de votare în oraşe care au comunităţi importante de români (Albano, Monterotondo, Ravenna, Verbania, Imperia, Savona, Palermo, Roma – la Ambasadă sau la Torino – la Consulatul General). Pentru a păstra numărul de secţii ca în 2009, ministrul a decis înfiinţarea a şase noi secţii de votare, care nu fuseseră propuse de diplomaţii români din Italia, şi unde prezenţa la urne fusese modestă: Varese (350 de persoane), Sondrio (38 de persoane), Lecco (248 de persoane), Como (303 persoane), Fermo (161 de persoane) şi Cosenza (98 de persoane).
Senatul trage deja de timp
Conducerea Senatului nu a putut discuta cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul lui Titus Corlăţean, pentru că nu a existat cvorum de lucru. Din cei 13 membri ai Biroului Permanent al Senatului, au fost prezenţi doar şase. „Am reprogramat reuniunea Biroului Permanent luni, 23 mai, cu speranţa că cei care sînt în teritoriu vor putea să vină“, a anunţat preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. Prin gestul senatorilor, Corlăţean va beneficia de modificarea Regulamentului Senatului, în sensul în care termenele privind procedurile de ridicare a imunităţii au fost prelungite.
Ancheta, pe masa DNA
Pe 10 noiembrie 2014, Titus Corlăţean a demisionat din funcţia de ministru de Externe, sub presiunea scandalului public, după ce presa şi comunităţile de români din diaspora au dezvăluit că alegerile au fost organizate defectuos. Pe 18 noiembrie 2014, Parchetul General a deschis o anchetă, care, ulterior, a fost declinată la DNA. Procurorii anticorupţie cer Senatului aviz pentru începerea anchetei în cazul senatorului pentru abuz în serviciu (infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, în cazurile demnitarilor pedeapsa majorîndu-se cu o treime) şi pentru infracţiunea de împiedicare a exercitării drepturilor electorale (infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani).

Sfîrşit
Ionel Stoica

COMENTARII DE LA CITITORI