Cum am picat de papagali în „Afacerea moschee contra biserică ortodoxă la Istanbul“

in Război corupției

Deşi a semnat cu Turcia un protocol pe probleme de culte, după principiul „Moschee la Bucureşti, biserică la Istanbul“, regimul politic din România nu a luat în considerare un amănunt: BOR consideră că biserica existentă la Istanbul, construită de domnitorul Constantin Brâncoveanu, este suficientă pentru românii din zonă. Scandalul construirii unei moschei în centrul Bucureştiului dezgroapă probleme şi decizii mult mai vechi. Totul a început de la hotărîrea de a încheia un protocol pe probleme de culte între România şi Turcia, luată de regimul politic la începutul anilor 2000. Condiţiile au fost stipulate fără consultarea Bisericii Ortodoxe Române. În protocol se prevedea că România şi Turcia se angajau să acorde reciproc imobile pentru ridicarea unor lăcaşuri de cult pentru comunitatea musulmană, respectiv creştină din ţările lor. Cel mai probabil, discuţiile au început în anul 2001, cînd preşedinte era Ion Iliescu, prim-ministru era Adrian Năstase, iar primar general al Capitalei era Traian Băsescu. Informaţia a fost dezvăluită chiar de Băsescu, care a declarat, în iulie 2015, că „de peste 14 ani se poartă o discuţie la nivel bilateral între România şi Turcia, care vizează construcţia unei geamii sau moschei la Bucureşti simultan cu construcţia unei biserici ortodoxe la Istanbul, care să se numească «Biserica Constantin Brâncoveanu». Nimeni n-a îndrăznit pînă acum să cedeze la această paritate“. Cu o lună înainte de această declaraţie a fostului preşedinte, „Adevărul“ relata în premieră că Muftiatul Cultului Musulman va construi o moschee de 1.500 de locuri pe terenul atribuit de Guvernul României, în zona Romexpo din Bucureşti. Ultima menţiune legată de moschee, înainte de izbucnirea scandalului din vara lui 2015, vine din februarie 2014, cînd presa relata că preşedintele (de atunci) Traian Băsescu l-a asigurat la Ankara pe premierul turc (de atunci) Recep Tayyip Erdogan că Primăria Capitalei a declanşat procedurile pentru alocarea unui teren pentru o moschee. „Aş vrea să încep cu o problemă care a fost în oarecare dispută azi-dimineaţă. Am verificat şi vă pot spune că,
într-adevăr, Primăria Capitalei a declanşat procedurile pentru alocarea unui teren pentru o moschee“, i-a spus Băsescu în debutul întrevederii cu Erdogan.
Varianta turcilor
Turcia ar fi pregătită să ofere României, la schimb, teren pentru construirea unei biserici creştin-ortodoxe în Istanbul. Acest lucru este susţinut de surse oficiale, care au declarat pentru „Adevărul“ că statul condus de Recep Tayyip Erdogan aşteaptă doar solicitarea părţii române pentru ridicarea lăcaşului de cult. „Patriarhia este cea care doreşte o capelă şi un loc de cazare pentru pelerini, mai degrabă decît o biserică. Dacă este dorinţa pentru construirea unei biserici, noi sîntem pregătiţi să acţionăm. De fapt, aprobările iniţiale fuseseră luate pentru o biserică“, au ţinut să precizeze oficialii turci. Numai că, deşi cele două ţări conveniseră în anii 2000 protocolul pentru culte, România a renunţat, pe parcurs, la ideea unei biserici, reducîndu-şi pretenţiile la un aşezămînt şi o capelă pentru pelerini. Totodată, respectîndu-şi promisiunea, ţara noastră a oferit terenul dorit de administraţia turcă pentru construcţia moscheii din Bucureşti cu o capacitate de 1.500 de locuri. În România, cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori, se află 70.000 de musulmani, iar în Bucureşti trăiesc 10.000 de musulmani (cetăţeni români şi străini). Turcia are o populaţie de 70 de milioane de oameni, dintre care 10 milioane stau în Istanbul, iar 4 milioane – în capitala Ankara. În Turcia există o comunitate de 200.000 români.
„Ideea vine din partea politicului“
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române explică rolul jucat de Patriarhie în acest protocol româno-turc. „Ideea unei biserici în Istanbul vine din partea politicului. Patriarhia n-a făcut niciodată această solicitare, pentru că bisericile ortodoxe din Istanbul sînt suficiente pentru românii de acolo. Există o biserică în Istanbul, Sfînta Parascheva (Paraschevi, cum spun grecii), construită de Constantin Brâncoveanu, unde slujeşte un preot român şi unde vin românii din Istanbul şi din împrejurimi. Necesităţile spirituale şi liturgice ale credincioşilor noştri sînt acoperite. Pragmatic vorbind, o biserică nouă nu are justificare, astfel că un aşezămînt şi o capelă pentru miile de pelerini români ar fi potrivite. Din punct de vedere bisericesc, unui nou lăcaş de cult îi este necesar acordul Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, vechiul nume al Istanbulului. Vestea că autorităţile turce sînt pregătite pentru o biserică nu o putem lua imediat în calcul, pentru că nu ni s-a comunicat nimic oficial, iar negocierile se poartă între guverne. Patriarhiei i s-a cerut doar un punct de vedere. Nouă nu ni
s-a solicitat o părere referitoare la construirea unei biserici în Istanbul, ci doar una cu privire la construirea moscheii din Bucureşti. Asta s-a întîmplat în anul 2005“, a precizat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române.
Societatea, divizată
Oportunitatea construirii unei moschei în Bucureşti a stîrnit mari controverse în societatea românească. Prudenţii se tem de ameninţarea teroristă. Pacifiştii militează pentru existenţa moscheii mizînd pe buna-credinţă a comunităţii musulmane, paşnic conlocuitor al românilor. Naţionaliştii au scos la înaintare argumente de ordin istoric din confruntarea seculară a celor două popoare. În acelaşi timp, ei invocă lipsa schimbului echitabil de terenuri între cele două ţări, care să ofere aceeaşi şansă ambelor comunităţi care trăiesc în ţări străine. Dar Statul Român nu şi-a mai manifestat dorinţa de a construi o biserică în Istanbul, iar Patriarhia Română a reiterat declaraţia că se mulţumeşte cu un aşezămînt şi eventual o capelă la Istanbul pentru pelerinii români. „Patriarhia şi-a exprimat solicitarea respectuoasă ca Guvernul turc să aloce un teren în Istanbul pentru ridicarea unui aşezămînt pentru pelerinii români. Nu e o condiţie, nu dorim o biserică, ci un aşezămînt şi eventual o capelă unde pelerinii să se reculeagă. Nu există un refuz sau o luare de poziţie negativă a Patriarhiei faţă de construirea moscheii din Bucureşti“, a mai declarat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvînt al Patriarhiei Române.
Ce spune un istoric al religiei
Profesorul universitar doctor Nuredin Ibram de la Universitatea Ovidius este filozof şi istoric al religiei. Tătar din Dobrogea, profesorul Ibram susţine necesitatea celor două lăcaşuri de cult în ideea recunoaşterii libertăţii religioase. „Schimbul este o idee apărută demult, de pe vremea fostului preşedinte Traian Băsescu, care pozează acum în atletul lui Christos. Mă mir de poziţia lui, el a fost aici acasă, la Constanţa, în 2009, cînd a inaugurat sediul Uniunii Turco-Tătare. A cununat o familie de tătari, iar o tătăroaică simplă, prietenă cu părinţii lui, i-a crescut fetele. Înfiinţarea unui lăcaş de cult, indiferent de confesiune, este semn al libertăţii religioase. Orice alte interpretări sînt aiureli. Turcii şi tătarii sînt de 9 secole pe acest pămînt, iar dacă Serviciile Secrete îşi vor face bine treaba nu vor exista ameninţări din partea celor veniţi din afară. Iar autorităţile române ar trebui să ceară – nu doar pentru reciprocitate – ridicarea unei biserici autentice în Istanbul, nu a unui loc de rugăciune. Pentru că la biserica aceasta creştină vin să se roage nu doar români, ci şi alţi ortodocşi – greci, bulgari, ruşi, armeni. În Coran există un precept, care spune că «Nu există silire la credinţă», nici măcar în căsătoriile mixte. Istanbulul are cartiere unde există sinagogă, biserică catolică, biserică ortodoxă, pe lîngă geamii. Eu sînt din Dobrogea, un spaţiu intercultural, unde sînt fireşti aceste libertăţi, fără nici un fel de tensiuni“, a menţionat prof. dr. Nuredin Ibram.

Sînziana Ionescu

COMENTARII DE LA CITITORI