Cum au fost asasinaţi Burebista, Bogdan al II-lea, Vlad Ţepeş sau Radu de la Afumaţi (1)

in Polemici, controverse

Unii dintre conducătorii din spaţiul carpato-danubiano-pontic au avut un sfîrşit tragic, fiind asasinaţi în urma unor trădări puse la cale de către persoane de încredere. Mihai Viteazul şi Vlad Ţepeş sînt cei mai cunoscuţi voievozi care au fost omorîţi, după ce au fost trădaţi de apropiaţi.
Burebista (82 î.Chr. – 44 î.Chr.) a condus statul dac în Secolul I î.Chr., perioadă în care Dacia reprezenta una dintre cele mai mari puteri din Europa, teritoriul său întinzîndu-se între Alpii nordici, Munţii Balcani, Marea Neagră şi Nistru. „Ajuns în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălţat atît de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi ascultare faţă de porunci, încît în cîţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine, ajungînd să fie temut chiar şi de romani”, a arătat istoricul grec Strabon. De puterea statului dac condus de Burebista a ajuns să se teamă pînă şi împăratul roman Cezar, care, la jumătatea Secolului I î.Chr., pregătea un război împotriva regelui dac. Acest război nu a mai avut loc, deoarece împăratul Cezar a murit asasinat, în urma unui complot, iar la scurt timp distanţă şi-a pierdut viaţa şi Burebista, fiind omorît tot în urma unui complot, pus la cale de nobilii daci. „Burebista a fost răsturnat în urma unui complot pus la cale împotriva lui de o mînă de oameni, mai înainte ca romanii să trimită împotrivă-i o expediţie. Urmaşii lui s-au dezbinat, dezmembrînd ţara în mai multe regiuni. Chiar şi acum, cînd Caesar Augustus a trimis oştire împotriva lor, ei se aflau împărţiţi în cinci regiuni, mai înainte erau în patru. Negreşit, aceste diviziuni teritoriale se fac după împrejurări şi apar cînd într-un fel, cînd într-altul”, a mai consemnat Strabon.
Bogdan al II-lea (1449 – 1451) a fost domnitor al Moldovei între 1449 şi 1451, fiind cunoscut ca şi fiul nelegitim al lui Alexandru cel Bun, însă el va rămîne o persoană marcată în Istoria României, dar mai ales a Moldovei, nu prin acest fapt, ci pentru că este tatăl marelui voievod Ştefan cel Mare. Bogdan al II-lea a ajuns pe tronul Moldovei după ce a reuşit să-l alunge pe Alexandru al II-lea. Sfîrşitul domniei lui Bogdan al II-lea este unul tragic, el fiind decapitat chiar de fratele său vitreg, Petru Aron. Omorîrea lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, a avut loc în toamna anului 1451, în satul Reuseni, din judeţul Suceava, unde domnitorul participa la nunta fiicei uni boier. Bogdan al II-lea l-a luat cu el pe fiul său, Ştefan, care era în vîrstă de doar 14 ani, la acea vreme. „Vodă încercă să se apere, ridicînd un scaun cu mîna stîngă şi apucînd jungherul de la brîu cu dreapta. Dar se pomeni în cîrcă lovit de o greutate uriaşă – un buzdugan venit prin fereastra deschisă din spate. Bogdan-vodă ameţi, o tulburare îi împăienjeni vederea, iar scaunul şi paloşul îi scăpară din mîini. Căzu în genunchi. Un val de sînge îl podidi pe nas şi pe gură. Spătăriţa slobozi un ţipăt şi se apucă fără ştire cu mîinile de păr”, povesteşte scriitorul Mihail Drumeş, în cartea sa, „Povestea neamului românesc de la început şi pînă în zilele noastre. Pagini din Trecut“, scena în care Bogdan al II-lea este atacat de fratele său Petru Aron la nunta de la Reuseni.

(va urma)
Dănuţ Zuzeac

COMENTARII DE LA CITITORI