Cum negocia România cu Banca Mondială?

in Pe meridianele lumii

Relaţia României cu finanţatorii internaţionali s-a schimbat radical în ultimii 35 de ani. În perioada 1975-1980, creditele de la Banca Mondială erau utilizate pentru dezvoltarea proiectelor industriale, acum împrumuturile externe au destinaţii pentru echilibrarea sistemului financiar-bancar. Ca atare, conţinutul negocierilor diferă, pretenţiile reciproce schimbîndu-se. Documente recent desecretizate dau informaţii reale despre negocierile purtate cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare-BIRD. Stenograma discuţiei din 20 iulie 1979 dintre Nicolae Ceauşescu şi Robert McNamara, preşedintele BIRD, dezvăluie felul direct al cererilor României, care dorea o finanţare sporită de la Banca Mondială pentru perioada urmatorilor cinci ani. Ceauşescu ştia exact avantajul creditării de la BIRD care avea dobînzi de 7-8,5 procente faţă de 16-21 la sută de pe piaţa financiară din Statele Unite. În 1979, erau angajate credite BIRD de 1,177 miliarde dolari, din care folosite 496 milioane dolari. O sinteză pregătită de Paul Niculescu-Mizil, ministrul Finanţelor, pentru discuţia lui Ceauşescu de la Neptun cu McNamara arată şi întîrzierile în investiţiile de la Hidrocentrala Rîul Mare-Retezat, Fire sintetice Cîmpulung Muscel, Anvelope Zalău şi Turnu Severin, sistemele de irigaţii Ialomiţa-Călmăţui, Rasova-Vederoasa. Pentru 1979-1984 erau depuse cereri de finanţare la BIRD de 2,4 miliarde dolari, partea română sperînd să obţină credite de circa 1-1,2 miliarde dolari. Prioritare erau finanţările pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră (250 milioane), irigaţii în Cîmpia Covurlui, programele pentru pomicultură şi zootehnie. Specialiştii BIRD aveau reţineri asupra planurilor de creştere a producţiei de metal şi de dezvoltare a industriei de prelucrare a ţiţeiului din import. O listă a obiectivelor finanţate acum 30 de ani din credite BIRD rambursate integral devine ilustrativă pentru geniul demolator de care a dat dovadă România. Combinatul îngrăşăminte Bacău, Rulmentul Braşov, Combinatul fibre sintetice Cîmpulung Muscel, Fabrica fire şi fibre de sticlă Bucureşti, Combinatul chimic Craiova, Sisteme de irigaţii Mostiştea-Călmăţui, Viişoara-Teleorman, Giurgiu-Răzmireşti, Rasova-Vederoasa, Dezvoltarea agricolă Sadova-Corabia.

Dan Constantin

COMENTARII DE LA CITITORI