Cum reuşesc marile companii farmaceutice să impună pe piaţă medicamentele scumpe (1)

in Război corupției

Medicamentele generice, deşi cu cel puţin 35% mai ieftine decît variantele lor inovative, nu reuşesc să acapareze o cotă de piaţă semnificativă, chiar şi după mai mulţi ani de la intrarea pe piaţă este una dintre concluziile studiului derulat de Consiliul Concurenţei pe piaţa farmaceutică.
În acelaşi timp, autoritatea de concurenţă a constatat că există pieţe în care, odată cu apariţia variantelor generice ale unui medicament inovativ, creşte cota de piaţă a altor medicamente inovative, pentru care nu există încă echivalent generic.
Concluziile sînt similare cu cele din investigaţia sectorială precedentă, finalizată de Consiliul Concurenţei în 2011, din care a rezultat faptul că există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe, din cauza comercializării cu precădere a unor medicamente inovative. Totodată, în urma analizei autorităţii de concurenţă a rezultat că 57% dintre pacienţi solicită o anumită denumire comercială ca urmare a recomandării medicului, deşi, în România, prescrierea medicamentelor se realizează pe substanţă activă şi, doar în situaţii excepţionale, justificate, pe denumire comercială.
Consiliul Concurenţei a identificat ca posibilă cauză a acestor comportamente promovarea intensă realizată de producătorii de medicamente inovative. Astfel, în medie, o companie producătoare de medicamente inovative alocă aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activităţi de promovare, iar o companie producătoare de medicamente generice alocă aproximativ 5%. În anul 2014, cheltuielile cu promovarea şi publicitatea, înregistrate de producătorii de medicamente din România, s-au ridicat la aproximativ 362 milioane lei.
Ca urmare, medicii recomandă medicamente inovative, fiind influenţaţi de companiile producătoare de medicamente prin activităţi de marketing, promovare şi publicitate: congrese ştiinţifice, întîlniri promoţionale, materiale şi obiecte publicitare, sponsorizări. În ceea ce priveşte specialităţile medicale, cei mai vizaţi sînt medicii de familie/medicină generală, urmaţi de medicii cardiologi şi internişti.
Consiliul Concurenţei consideră că medicii ar putea fi încurajaţi să prescrie medicamente generice prin oferirea de stimulente financiare în cazul în care se încadrează într-un buget lunar stabilit, iar economiile realizate faţă de bugetul respectiv ar putea fi utilizate de medici pentru alte scopuri precum stagii de instruire. În cazul medicamentelor unde există referenţiere, pacientul plăteşte diferenţa dintre preţul de referinţă (de obicei al celui mai ieftin generic) şi preţul medicamentului care este eliberat efectiv, în funcţie de gradul de compensare.
În urma analizei realizate, a reieşit că, în cele mai multe cazuri, cel mai ieftin medicament generic lipseşte de pe piaţă sau este comercializat în cantităţi mici. În acest context, Consiliul Concurenţei propune eliminarea din listele de compensare a medicamentelor care sînt puse pe piaţă în cantităţi insuficiente, fiind menţinute doar pentru a da preţul de referinţă. De asemenea, Consiliul Concurenţei susţine limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activităţi, respectiv o mai bună definire a cheltuielilor care pot fi înregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare. Autoritatea de concurenţă mai recomandă realizarea unei analize cu privire la posibilitatea reglementării unei sume maxime care poate fi alocată unui medic prescriptor, în decursul unui an. În acelaşi timp, din analiza realizată la nivel de farmacii a reieşit că pacienţii sînt direcţionaţi către anumite farmacii pentru achiziţia unor medicamente.
Ca urmare, un număr foarte mic de farmacii concentrează o mare parte din sumele decontate la nivel de judeţ. De exemplu, în judeţul Iaşi, în septembrie 2014, dintr-un total de 386 de farmacii care au eliberat medicamente incluse în programele naţionale de sănătate, o farmacie a decontat 69% din totalul medicamentelor eliberate pentru Programul Naţional de Oncologie, iar în ceea ce priveşte Programul Naţional de Transplant, prima farmacie a decontat 43% din totalul medicamentelor. Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă eliminarea avantajelor ce pot fi oferite medicilor de reprezentaţii farmaciilor sau ai distribuitorilor pentru ca aceştia, la rîndul lor, să distribuie către pacienţi cupoane promoţionale valabile doar în anumite farmacii.
În acest fel, va exista o concurenţă reală între farmacii, bazată pe preţuri competitive şi servicii de calitate. În ceea ce priveşte motivarea distribuitorilor şi a farmaciilor de a elibera medicamente ieftine, o soluţie ar fi ca această activitate să devină rentabilă prin aplicarea unei sume fixe pe serviciu de distribuţie, respectiv farmacie. De asemenea, pentru ca distribuitorii, respectiv farmaciile, să nu mai comercializeze sau promoveze un anumit medicament în detrimentul altuia, o posibilă soluţie ar fi limitarea discounturilor ce pot fi oferite. O altă practică semnalată este că majoritatea distribuitorilor condiţionează livrarea medicamentelor foarte solicitate şi care se vînd bine de achiziţionarea, de către farmacie, a altor medicamente pe care nu le doreşte şi nu le-ar comanda dacă nu ar fi nevoită. Această vînzare legată afectează cash-flow-ul farmaciilor şi abilitatea acestora de a se concura efectiv pe piaţă. Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Sănătăţii introducerea în Legea sănătăţii a unei prevederi ce interzice vînzarea legată (sub formă de pachete) în cazul activităţilor de distribuţie de medicamente.

(va urma)
COSMIN PAM MATEI

COMENTARII DE LA CITITORI