Cum reuşesc marile companii farmaceutice să impună pe piaţă medicamentele scumpe (2)

in Război corupției

În cadrul anchetei sectoriale a fost analizată şi situaţia medicamentelor care au lipsit de pe piaţă, fiind identificat un anumit procent de exporturi pentru fiecare dintre acestea. Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă monitorizarea mai eficientă a obligaţiei de serviciu public, de către ANMDM (Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale), la fiecare nivel al lanţului de aprovizionare cu medicamente, inclusiv la nivel de farmacie. Astfel, producătorii trebuie să asigure, în primul rînd, cantităţi suficiente pentru acoperirea nevoii naţionale, iar distribuitorii să aprovizioneze cu precădere piaţa internă, exportul fiind posibil în situaţia în care există cantităţi excedentare. De asemenea, pentru îmbunătăţirea disponibilităţii medicamentelor, autoritatea de concurenţă recomandă distribuitorilor aprovizionarea tuturor farmaciilor, nu doar a celor integrate.
În prezent, există încă farmacii integrate vertical care au o gestiune comună cu distribuitorul, existînd astfel posibilitatea ca marfa să fie transferată de la farmacie către distribuitor fără a fi facturată. Conform reglementărilor, de la data de 1 ianuarie 2017, farmacia şi distribuitorul trebuie să devină entităţi separate şi, prin urmare, vor fi obligate să aibă gestiuni diferite. În acest fel, nu va mai fi posibil exportul medicamentelor care au ajuns în farmacii şi se va reduce posibilitatea apariţiei unor medicamente contrafăcute. De asemenea, Consiliul Concurenţei consideră necesară dezvoltarea unei metodologii pentru definirea mai clară a conceptului de serviciu public, reglementare care ar clarifica cadrul legal existent şi ar conduce la o autoevaluare corectă a comportamentului agenţilor care au această obligaţie, prin lege. Consiliul Concurenţei colaborează îndeaproape cu ANMDM, pentru identificarea cauzelor care conduc la lipsa unor medicamente de pe piaţă şi pentru a dezvolta o nouă metodologie de verificare a respectării obligaţiei de serviciu public. Pentru ca pacienţii români să aibă acces la medicamente noi, eficiente, Consiliul Concurenţei a recomandat includerea unui medicament în Listele de decontare de îndată ce acesta a primit autorizaţie de punere pe piaţă şi decizie de preţ. În ceea ce priveşte medicamentele generice, Consiliul Concurenţei susţine că preţurile acestora nu trebuie să fie afectate permanent de preţul medicamentelor inovative corespondente. Consiliul Concurenţei consideră că, după expirarea patentului, ar trebui să existe o concurenţă reală între medicamentele inovative şi cele generice, inclusiv în ceea ce priveste preţul.
Pentru atingerea acestui obiectiv Consiliului Concurenţei recomandă ca atît preţul medicamentului generic, cît şi al celui inovativ ieşit de sub brevet să fie la acelaşi nivel pentru a evita discriminările de formare a preţului între medicamente cu aceeaşi substanţă activă (Denumirea Comună Internaţională – DCI). O altă concluzie a Raportului este faptul că nu toţi producătorii au actualizat preţurile medicamentelor, conform reglementărilor în vigoare (Ordinul 75/2009). Astfel, suma minimă încasată în plus, în anul 2014, de către aceştia, se ridică la cca. 467 milioane lei (aprox. 103 milioane euro).
Ca urmare, vînzările totale din România au fost mai mari, iar depăşirea bugetului alocat medicamentelor a fost suportată, în parte, de companiile care au actualizat preţurile, prin plata taxei claw-back, şi de pacienţi prin intermediul coplăţii, în funcţie de gradul de compensare a medicamentelor. Conform prevederilor în domeniu, preţul medicamentelor din CaNaMed (Catalogul Naţional al Preţurilor la Medicamente de uz uman cu prescripţie Medicală) este valabil pe o perioadă limitată de un an, calculată de la data aprobării de Ministerul Sănătăţii şi trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament din lista celor 12 ţări cu care se efectuează comparaţia. România este, de asemenea, ţară de referenţiere pentru preţurile medicamentelor din alte state membre UE. Prin urmare, un nivel redus al preţurilor în România ar putea afecta preţurile din alte ţări, pentru care România reprezintă ţară de referinţă. O posibilă soluţie ar putea fi menţinerea preţurilor din Catalogul Public de Preţuri la un nivel superior, care să constituie referinţă pentru alte state, în timp ce rambursarea să se realizeze la un alt preţ, mai mic. Consiliul Concurenţei consideră că taxa claw-back trebuie aplicată diferit pentru medicamentele generice şi cele ieşite de sub brevet, faţă de medicamentele noi, care sînt mai scumpe şi implică un efort bugetar mai mare. Aplicarea unei taxe claw-back mai mici pentru medicamentele generice ar putea avea ca efect menţinerea acestora în piaţă. Avînd în vedere modificarea sistemelor de distribuţie implementată de anumiţi producători în ultima perioadă, în cadrul studiului a fost analizat impactul sistemelor DTP (direct-către-farmacie) şi restrîns de distribuţie. Oricare ar fi sistemul de distribuţie ales, dacă producătorul se află în poziţie dominantă, avantajele la nivel de farmacie/spital şi pacient trebuie să fie similare cu cele înregistrate anterior şi trebuie să fie cuantificabile, pe toate palierele: calitate, nivel de servicii, avantaje financiare şi disponibilitate, pentru a nu exista riscul ca schimbarea sistemului de distribuţie să fie privită drept abuz de poziţie dominantă.
În concluzie, Consiliul Concurenţei nu recomandă folosirea unui sistem de distribuţie în detrimentul altuia, însă îşi rezervă dreptul de a interveni, printr-o investigaţie, în eventualitatea în care ar apărea indicii privind distorsionarea concurenţei pe anumite pieţe. În acest context, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie avînd ca obiect un posibil abuz de poziţie dominantă al companiei Novartis Pharma Services România SRL prin implementarea unui proiect pilot de distribuţie directă către anumite farmacii, în paralel cu distribuţia tradiţională. În cadrul investigaţiei a fost efectuată o inspecţie inopinată la sediul Novartis Pharma Services România SRL, documentele ridicate fiind în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. De asemenea, Consiliul Concurenţei are în analiză posibila încălcare a legii concurenţei de compania GSK România, prin modul de implementare a unui sistem de distribuţie directă către farmacii.

Sfîrşit
COSMIN PAM MATEI

COMENTARII DE LA CITITORI