Cum să deschizi un proces stînd în fotoliu şi să cîştigi fără să dai ochii cu judecătorul

in Război corupției

Justiţia din România a fost nevoită să se adapteze noilor tehnologii din secolul vitezei. Chiar dacă mai este mult de lucru în acest domeniu, instanţele permit totuşi deschiderea unor procese civile exclusiv online. Justiţiabilii au şi posibilitatea de a depune înscrisuri online. Astfel, pot ajunge să cîştige un proces civil stînd acasă.

Instanţele din România au pe rol sute de mii de dosare civile, deschise în urma unor neînţelegeri dintre părţi. Orice proces civil este deschis, însă, după o cerere de chemare în judecată formulată de un reclamant. Pentru a fi valabil, documentul trebuie să respecte anumite cerinţe. „Orice cerere de chemare în judecată trebuie făcută în scris“, atrage atenţia purtătorul de cuvînt al Curţii de Apel Timişoara, judecătorul Cristian Pup, care recomandă depunerea unor documente redactate la calculator, cererile de chemare în judecată scrise de mînă fiind, de foarte multe ori, greu de descifrat. Noul Cod de Procedură Civilă permite şi deschiderea proceselor online, prin trimiterea cererii de chemare în judecată prin email pe adresa instanţei. Practic, se formulează cererea de chemare în judecată, se printează, se semnează şi se trimite la instanţă, unde este înregistrată şi primeşte un număr de dosar. Chiar dacă documentul este comunicat instanţei în format PDF, fişierul este convertit în format DOC, iar din acel moment poate începe şi procesul. Potrivit judecătorului Cristian Pup, de la Curtea de Apel Timişoara, orice chemare în judecată trebuie să conţină cîteva elemente obligatorii pentru bunul mers al procesului. „Cererea de chemare în judecată trebuie să conţină foarte clar numele, prenumele şi domiciliul reclamantului şi pîrîtului sau pîrîţilor, dacă sînt mai mulţi. Dacă reclamantul sau oricare dintre reclamanţi este persoană juridică, trebuie precizată foarte clar denumirea şi sediul. De asemenea, în cazul firmelor trebuie precizat numele şi prenumele reprezentantului legal, în caz contrar neputîndu-se lega procesul“, a mai spus Cristian Pup. Datele de identificare ale pîrîtului trebuie precizate, pentru că acesta nu poate fi judecat fără a avea cunoştinţă de proces. „Obligatoriu trebuie înscris obiectul cererii de chemare în judecată, care sînt pretenţiile concrete pe care reclamantul le are. Este esenţial să fie precizată şi valoarea estimativă a pretenţiilor, pentru stabilirea taxelor judiciare de timbru. Dacă valoarea nu poate fi precizată, reclamantul are obligaţia să indice valoarea după propria sa estimare“, a mai spus judecătorul. Magistratul a mai precizat că cererea de chemare în judecată trebuie să conţină semnătura şi motivele de fapt şi de drept în baza cărora se face petiţia. De asemenea, dosarul de chemare în judecată trebuie să conţină şi documente justificative, fiind indicat ca actele să fie xerocopiate în format A4. „Documentele emise de autorităţile străine, în cazul românilor plecaţi în străinătate, trebuie să fie traduse şi certificate de un traducător autorizat. De asemenea, atît cererea în judecată, cît şi dovezile pe care le aduce reclamantul trebuie să fie depuse în atîtea exemplare cîte părţi sînt în proces. De exemplu, dacă sînt reclamantul şi trei pîrîţi, trebuie să pregătească documentele în patru exemplare“, a mai declarat judecătorul Cristian Pup. Curtea de Apel Timişoara le oferă justiţiabililor şi o facilitate revoluţionară, care permite, în baza unui user name şi a unei parole, accesul la întregul dosar, disponibil în format electronic pe siteul Curţii de Apel Timişoara. Aplicaţia a fost dezvoltată de specialiştii IT de la Tribunalul Arad şi a fost dezvoltată de Curtea de Apel Timişoara. Practic, cu ajutorul sistemului informatic pus la punct de Curtea de Apel Timişoara, fiecare parte dintr-un proces, care solicită user name şi parolă, poate vedea în sistem electronic tot dosarul, inclusiv documentele depuse de partea adversă, fără să meargă în sala de judecată sau la arhivă. „Noi am îmbunătăţit siteul. Se pot încărca şi descărca documente. E un sistem care îmbunătăţeşte comunicarea şi creează mai multe facilităţi faţă de ceea ce prevede Codul de Procedură Civilă“, a declarat judecătorul Cristian Pup.

Dani Dancea

COMENTARII DE LA CITITORI