Cum se îmbrăca Elena Ceauşescu

in Lecturi la lumina ceaiului

Departe de a fi atras vreodată atenţia asupra rochiilor pe care le purta, Elena Ceauşescu era consiliată în materie de modă de un stilist din străinătate. Bijuteriile coanei Leana stîrneau admiraţia soţiilor altor preşedinţi de state.
Pe vremea regimului comunist, cînd nu prea aveai ce obiecte de îmbrăcăminte să alegi din magazine, apariţiile fermecătoare ale Angelei Similea, care purta rochii parcă desprinse din poveşti, stîrneau întotdeauna admiraţie. La polul opus, Elena Ceauşescu, deşi ar fi avut ocazia să poarte tot ceea ce era nou în materie de modă, se îmbrăca cu haine în culori terne, fără nici o croială deosebită. În volumul „Stăpînul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machiavelli“, demnitarul comunist Ştefan Andrei dezvăluie faptul că ea îşi comanda haine peste hotare, din cataloage. „Era o femeie la Paris care se ocupa special de toaleta ei. Cumpăra sau cosea şi modifica în ţară“, spune Ştefan Andrei. Stilista era o fostă angajată de la APACA, o fostă fabrică de textile din Bucureşti.
„Nimeni nu are bijuteriile doamnei Ceauşescu“
În privinţa bijuteriilor, casetele tovarăşei erau pline. „Avea destule şi destul de valoroase. Purta dintre ele, dar nu des. În vizita din Spania, în programul Elenei Ceauşescu a fost şi o întîlnire cu doamne din înalta lor societate. Şi soţiile unor burghezi spanioli au spus: «Din toate cîte sîntem aici, nimeni nu are bijuteriile doamnei Ceauşescu». Am fost în Africa Centrală, în 1972. În vizita aceea din nouă ţări africane am avut două sarcini: Una – să elaborez împreună cu gazdele comunicatele şi a doua să organizez întîlnirile cu partidele lor politice. Am organizat inclusiv prima întîlnire a lui Ceauşescu cu Arafat. În Africa Centrală a fost un spectacol, după care Bokassa (n.r. – Jean-Bédel Bokassa, preşedintele Republicii Centrafricane, care ulterior s-a declarat împărat) a scos o cutiuţă de argint, iar din ea nişte cercei cu diamante, un lănţişor cu diamante şi o brăţară cu diamante. Şi i-a spus Elenei Ceauşescu: «Acestea sînt pentru dumneavoastr㻓, îşi aminteşte demnitarul comunist. La rîndul lui, Nicolae Ceauşescu a primit un ceas din aur alb, cu diamante. În schimb, dictatorii le pregătiseră să le dăruiască un radio în cutie şi o bluză cu rîuri, lucrată la Tismana, o fotă şi o năframă cum se purta în Oltenia.
De la Lenuţa lui Briceag la prima doamnă
Elena Ceauşescu s-a născut la 7 ianuarie 1919. La şcoală n-a fost niciodată o elevă strălucită – nu era nici măcar absolventă de patru clase. Eşecul de la şcoală n-a limitat-o însă: după ce a rămas vreo două veri la muncile de cîmp, a plecat la Bucureşti să-şi găsească un rost. Primul său loc de muncă a fost într-o fabrică de produse farmaceutice. Provinciala „Lenuţa a lui Briceag“ renunţă însă la o potenţială carieră în chimie ori farmacie pentru a se angaja drept cusătoreasă pe la diverse fabrici din Capitală, printre care „Lantex“, „Texca“, „Minerva“, „Jaquard“ şi „Bros“, potrivit notelor sale autobiografice. În acest mediu îl cunoaşte pe Marin Ceauşescu, fratele viitorului său soţ. În timpul său liber, domnişoara Petrescu începe să frecventeze cercurile tineretului comunist, alături de fratele său, Gheorghe. Mergea adesea la aşa-numitul Cerc Cultural Muncitoresc. După ce-l cunoaşte pe Nicolae Ceauşescu, în 1939, se apropie mai mult de structurile comuniste din ilegalitate, bătătorind şi ea, ca femeia, drumul bărbatului.
Mariana Iancu

COMENTARII DE LA CITITORI