Cuminţenia pămîntului

in Alte știri

Am aflat că premierul Victor Ponta va plăti 20 de milioane de euro pe mult disputata operă de artă a marelui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia pămîntului”.

Ne întrebăm de ce acum, de ce atîţia bani şi care este interesul? Dacă analizăm, pe rînd, cele 3 întrebări, vom ajunge la concluzia că sînt interese dubioase, care momentan, ne scapă! Dar, dacă afacerea este cinstită, de ce să dăm din munca Poporului Român această colosală sumă, cînd ştim că autorul lucrării a lăsat, prin testament, opera sa României (inclusiv atelierul de la Paris)? De asemenea, este bine să arătăm argumentele aduse de premier, considerente care ne cam lasă în coadă de peşte. Adică „Statul Român va răscumpăra opera «Cuminţenia pămîntului», a lui Constantin Brâncuşi, cu suma de 20 de milioane de euro, dacă inspecţia judiciară, în urma verificărilor pe care le va face, va stabili că procedura retrocedării a fost una corectă?! Vom păţi ca în cazul retrocedării ilegale a unor imobile, păduri şi moşii, cum se întîmplă acum cu aşa-zisul Paul de România, Traian Băsescu, Regele Mihai, gaşca Iohannis şi Attila Vereştoy.

Este de reţinut modul de abordare al premierului, care sună cam aşa: „E vorba de actul de vînzare şi de banii care s-au dat atunci, nu ştiu, cîteva zeci de mii, în anii ’50 – asta e o altă discuţie – cînd Brâncuşi nu era cotat aşa cum este în 2014”. Premierul ne mai avertizează că statul avea un titlu de proprietate valabil. Se pune întrebarea: de ce sculptura a fost retrocedată, iar acum, după atîţia ani, cum o vom răscumpăra?! De ce fiecare cetăţean trebuie să contribuie cu 1 euro, pentru a repara această greşeală?! La aceste întrebări să răspundă Victor Ponta şi Justiţia lui Traian Băsescu.

Mai aflăm că Victor Ponta a mandatat Ministerul Culturii să înceapă negocierile legate de cumpărarea operei brîncuşiene, evaluată la 20 de milioane de euro, şi care a fost scoasă la vînzare, ministerul fiind invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune. Mă întreb de ce acum, şi nu se aşteaptă să se vadă cît de autentice sînt actele moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, acesta achiziţionînd lucrarea chiar de la Constantin Brâncuşi. Deşi este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanţilor Artmark, această capodoperă poate fi cumpărată, în cele din urmă, de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă, unde se mai găseşte, printre colecţiile sale, o lucrare a aceluiaşi autor. Dacă dorim ca lucrarea să rămînă în România şi să nu fie înstrăinată (ceea ce doreşte tot românul cinstit), este necesar ca Statul Român să avertizeze cumpărătorul asupra faptului că lucrarea este în litigiu, iar aşa-zisul proprietar trebuie să aştepte hotărîrea judecătorească definitivă. Mă tem că nu se va proceda în acest mod şi, la fel cum s-a întîmplat şi în alte situaţii păguboase pentru Statul Român, se va acţiona asemănător şi în acest caz. De neuitat sînt şi peripeţiile unor opere ale lui Constantin Brâncuşi, de la Tîrgu-Jiu (montatul şi demontatul „Coloanei Infinitului”). Acest caz poate constitui şi o afacere, aşa cum s-a întîmplat şi cu alte obiecte de artă – cosonii de aur dacici, cumpăraţi cu sume fabuloase de Statul Român, din străinătate, puteau fi confiscaţi, deoarece au fost scoşi ilegal din ţară. Mai multe publicaţii, printre care „Azi”, „Ring” şi „Bursa”, au comentat pro şi contra acestui eveniment, de unde înţelegem că nu trebuie să ne grăbim, să analizăm mai întîi situaţia şi să nu ne lăsăm atraşi în jocul unor şarlatani. Ziarul „Ring” relatează, pe larg, despre acest eveniment, titrînd: „Lucrarea nu face mai mult de 5 milioane de euro”. Sînt, însă, voci care spun că lucrarea lui Constantin Brâncuşi nu ar trebui cumpărată de Stat cu mai mult de 3, maximum 5 milioane de euro, întrucît orice lucrare restaurată îşi pierde pînă la jumătate din valoare. Pe această cale, îl rugăm pe Tribun să pună la dispoziţie cele două publicaţii pentru diversele opinii ale cititorilor referitoare la opera de artă, deoarece 20 de milioane de euro nu reprezintă o sumă mică, pe care Ponta nu o dă din buzunarul lui şi nici ungurul din fruntea Ministerului Culturii, ci noi, poporul, fiecăruia revenindu-i să contribuie cu cîte 1 euro, bani cu ajutorul cărora ne asigurăm pîinea mai multe zile.

Anton Voicu

COMENTARII DE LA CITITORI