Curaj de întreprinzător (6)

in Anteprenoriat

Astăzi mergem mai departe să vedem cine mai poate veni în control la tine în firmă.

După ce nervii ţi-au fost testaţi la primele controale şi ai pătruns un pic în tainele legislaţiei interpretabile, ai înţeles că niciodată nu vei putea respecta toată legislaţia, pentru că sînt prevederi care se bat cap în cap. Dar încă nu s-au terminat instituţiile statului care te pot controla.

Mai vin şi cei de la Garda de Mediu, care te vor întreba de separatorul de grăsimi care trebuie să fie montat la chiuvetă. Îl ai şi îl prezinţi celor veniţi, este un separator care se achiziţionează de la cineva care a avut o astfel de afacere şi a închis-o, este în perfectă stare de funcţionare, dar nu ai declaraţia de conformitate. Totul se reduce la o hîrtie, nu are nici o importanţă că este perfect şi funcţionează în parametrii normali, dacă nu ai hîrtia, amendă. Poţi să pui ce vrei tu acolo, atît timp cît ai declaraţie de conformitate. Înţelegi? Nu contează nimic altceva decît hîrtia.

Tot de mediu ţine şi felul în care depozitezi gunoiul care trebuie să fie colectat selectiv, adică să ai cîte o pubelă pentru ce se poate recicla (sticlă, plastic, hîrtie) şi una pentru gunoi menajer. În momentul în care vine firma de salubritate să-l ridice tot în aceeaşi maşina îl bagă pe tot, indiferent cum l-ai colectat tu, dar la control iei amendă dacă nu colectezi separat. Asta ca să nu mai amintim că eşti obligat să ai minimum trei ridicări ale gunoiului pe săptămînă, care înseamnă bani în plus la contract şi tu nu faci atîta gunoi nici în 3 săptămîni, dar eşti obligat, altfel iei amendă.

Te mai poţi trezi cu OPC-ul pentru o reclamaţie, care poate fi făcută de oricine şi oricînd, fără nici un motiv real. Vine OPC-ul să verifice dacă angajatul tău a avut o atitudine sfidătoare cu clientul, că aşa a primit reclamaţia. În momentul ăla eşti curios cum cercetează ei atitudinea sfidătoare? Reclamaţia se bazează pe ce a scris cineva, fără nici o dovada sau probă. Aşa îţi dai seama că oricine poate face reclamaţie, pentru orice vrea, şi ai controlul la uşă. Să nu-ţi închipui că vor controla doar ceea ce au primit ca sesizare, ci vor lua totul la cercetat. Să nu cumva să ai prin magazin un produs care nu are tradusă eticheta, că este problemă mare! Oricum vor găsi nod în papură, deoarece eşti infractor şi nu trebuie decît să-ţi dovedească asta, pentru că le permite legea greşită şi interpretabilă.

Pot veni şi a doua zi, cu altă reclamaţie, cum că unui client i s-a părut că un produs nu arată bine, deşi el nici nu ştie cum trebuie să arate. Chiar şi a treia zi te trezeşti cu ei pe cap, că alt client nu a ştiut unde să citească în meniu ce conţine X produs. Într-un final, le propui să-şi mute biroul la tine în magazin, ca să scutească din banii cheltuiţi cu deplasarea zilnică la tine.

Mai pot veni la tine şi cei de la ANAF, care sînt cei mai duri dintre controlori, pentru că eşti infractor şi evazionist. Vor intra la tine în magazin şi glonţ la casa de marcat se duc, scot un raport X şi numără banii din casă. Diferenţa în plus sau în minus se numeşte evaziune fiscală şi va fi tratată ca atare. Nu are nici o importanţă că operatorul casei de marcat a făcut o greşeală, tot evazionist eşti, la fel cum nu are nici o importanţă că suma găsită este în minus şi este o sumă destul de mică, tot evaziune ai vrut să faci.

Vor lua apoi registrul de casă, acel registru de care am mai vorbit, şi-l cercetează, la fel cum verifică şi notele de intrare-recepţie. În momentul ăsta stai cu sufletul la gură, că nu ştii ce greşeală ai mai făcut, te scot evazionist, şi cine ştie ce prejudiciu vor constata, iar pe lîngă amendă mai ai şi plîngere penală, pentru că aşa este procedura.

Mai pot veni cei de la ANAF şi la reclamaţia clientului că nu i-ai înmînat bonul fiscal. Nici o lege nu-ţi cere să-i înmînezi bonul fiscal, ci să-l emiţi, iar clientul să-l ceară şi să-l păstreze pînă la ieşirea din unitate. Faptul că a reclamat aşa ceva, înseamnă pentru control că faci evaziune fiscală. ANAF vede peste tot numai evaziune fiscală. Eşti hoţ, şi se străduiesc din răsputeri să-ţi demonstreze asta.

Din 100 de controale, 90 se termină cu amenzi mai mari sau mai mici, aşa că nu te mai chinui să fii corect pentru că statul nu vrea aşa ceva, iar explicaţia o ştii prea bine. ŞPAGA.

Mai ai onoarea să-ţi vină în control şi Primăria Generală a Capitalei, care vrea să vadă dacă ai acordul de funcţionare de la primăria de sector, dacă eşti în regulă cu birocraţia de la mediu, sau poate nu ai afişat reţetarul şi multe altele. Dacă nu înţelegeai de ce, ca un cetăţean fidel al Bucureştilor trebuie să plăteşti doi primari, două consilii, două poliţii locale şi toată administraţia înmulţită cu doi, acum te-ai lămurit. Ca să ai două controale, nu că sînt ei mai eficienţi.

De săptămîna viitoare vom încerca să facem un exerciţiu de imaginaţie să vedem cum ar fi bine să decurgă antreprenoriatul şi relaţia cu statul.

(va urma)

Adrian Curcă

Curaj de întreprinzător (5)

COMENTARII DE LA CITITORI