Curtea de Conturi demască modul cum s-au cheltuit banii la Ministerul Dezvoltării condus de Dragnea (1)

in Război corupției

Ministerul Dezvoltării a fost condus de Dragnea în anii 2013-2014 şi a alocat fonduri în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) prin ordine de ministru, nepublicabile în Monitorul Oficial, în baza unei ordonanţe de urgenţă aprobată la vremea respectivă de Guvernul Ponta. Un raport al Curţii de Conturi arată cum au fost cheltuiţi peste 2,3 miliarde de lei pentru respectivul program de către Liviu Dragnea, şeful Ministerului Dezvoltării.
Inspectorii au descoperit probleme în evaluarea capacităţii instituţionale şi organizatorice a ministerului în derularea PNDL, că nu s-au elaborate planuri pentru limitarea consecinţelor apariţiei riscurilor, că nu au existat date din teren astfel încît nu s-a putut evalua gradul de realizare a obiectivelor, că s-au gestionat cele 2,3 miliarde de lei în nişte tabele Excel, că s-au semnat finanţări care urmau să se deruleze în doar cîteva zile pentru că se termina anul, că s-au suplimentat fonduri fără nici o verficare sau evaluare etc. Într-una din concluzii, Curtea de Conturi susţine că MDRAP, condus de Liviu Dragnea, a deţinut unele analize, însă acestea s-au limitat la urmărirea numărului de obiective de investiţii finalizate raportat la numărul celor finanţate. Conform raportului Curţii, PNDL a fost conceput pe trei paliere: modernizarea satului românesc, regenerarea urbană şi infrastructura la nivel judeţean.
În 2013, au fost alocate 581 milioane de lei, iar în 2014, 2,4 miliarde de lei. Au fost cheltuite 2,3 miliarde de lei, iar datoriile ministerului au crescut în 2014 de la 2,4 miliarde de lei la 7 miliarde de lei. Raportul arată că sistemul de control implementat la nivelul Ministerului a fost parţial, deoarece conducerea şi personalul cunosc importanţa controlului intern, dar cadrul de reglementare a fost implementat parţial; au fost identificate o parte a riscurilor majore; procedurile nu au acoperit suficient prevenirea tuturor riscurilor; problemele apărute au fost înlăturate parţial; procesul de management al riscului a fost parţial funcţional; în derularea PNDL, conducerea Direcţiei Generale de Dezvoltare Regională şi Infrastructură (DGDRI) nu a reacţionat în mod corespunzător prin implementarea unor controale asupra riscurilor semnificative şi, de asemenea, riscurile nu au fost suficient identificate; nu au putut fi identificate şi diminuate riscurile de fraudă cu ajutorul activităţilor de control proiectate şi implementate. Inspectorii Curţii susţin că s-au identificat o serie de deficienţe printre care: la nivelul entităţii nu există un cod de conduită etică şi profesională, care să conţină aspecte referitoare la: respectarea principiilor şi valorilor etice în cadrul instituţiei, încurajarea personalului de a comunica preocupările în materie de etică, contribuţia personalului de conducere la crearea unui mediu adecvat acestei comunicări; deşi există o informare transmisă DGDRI cu privire la respectarea Normelor de conduită a funcţionarilor publici şi implementarea procedurilor disciplinare, elaborată de Direcţia Resurse umane, în data de 26.03.2015, aceasta nu reprezintă o reglementare în domeniul eticii, ci recomandă consultarea de către funcţionari a unor acte normative şi comunică atribuţiile consilierului de etică desemnat în cadrul entităţii; la nivelul ministerului nu există un cadru formalizat în vederea raportării/gestionării eventualelor nereguli, astfel încît să fie diminuate riscurile de fraudă în cadrul derulării PNDL; nu sînt instituite proceduri pentru gestionarea în mod corespunzător a situaţiilor de conflict de interese, pentru personalul implicat în implementarea PNDL. Raportul Curţii arată că evidenţa electronică pentru gestionarea datelor şi informaţiilor din cadrul PNDL comportă riscuri din punct de vedere al securităţii şi al validării datelor cu caracter financiar pentru că practic finanţările de 2,3 miliarde de lei au fost realizate cu ajutorul unor tabele Excel stocate pe Google Drive. „Această evidenţă electronică nu poate fi însă încadrată în caracteristicile specifice unui sistem informatic. Datele aferente derulării programului sînt procesate şi întreţinute printr-un mecanism bazat pe fişiere de tip MS Excel, plasate pe Google Drive, deschise accesului comun pentru personalul de specialitate cu atribuţii legate de derularea programului, realizîndu-se în practică o separaţie a atribuţiilor, fără însă ca aceste elemente să fie transpuse într-un cadru procedural corespunzător”, se spune în documentul Curţii.
Lipsa condiţiilor optime din spaţiul de stocare a informaţiilor, administrarea acestuia prin intermediul unor terţi externi (din ţară şi din afara ţării), imposibilitatea exercitării controlului direct asupra acestor acţiuni, cît, mai ales, dependenţa de disponibilitatea serviciilor de comunicaţii internet se constituie într-o categorie de riscuri importante, greu de controlat. Există, totodată, riscul ca, în lipsa instituirii unui mecanism fiabil de salvare/ restaurare a fişierelor, informaţiile conţinute de acestea să fie alterate sau chiar pierdute şi, astfel, să fie diminuat semnificativ gradul de realizare a activităţii de monitorizare a obiectivelor de investiţii incluse în program. Instrumentul informatic utilizat în cadrul DGDRI pentru gestionarea datelor şi informaţiilor din cadrul PNDL a fost mult deficitar din punct de vedere al securităţii informaţiilor stocate/gestionate, al accesului securizat pe bază de parole pentru înregistrarea/verificarea datelor. Acest fapt poate influenţa caracterul veridic şi/sau acurateţea datelor şi informaţiilor la un anumit moment, în derularea programului sau pentru un interval de timp şi poate genera la raportări eronate cu privire la realizarea obiectivelor PNDL. Imposibilitatea validării datelor şi/sau informaţiilor gestionate prin instrumentul informatic utilizat în cadrul DGDRI, în special a celor financiare, de către personalul direcţiei financiar-contabile (valoarea contractelor de finanţare, a actelor adiţionale încheiate, alocările pentru fiecare an pe obiective de investiţii/ judeţe, suplimentări de sume/redistribuiri, valoarea restului cheltuielilor necesare finalizării obiectivului de investiţii, valoarea solicitată la plată, valoare facturi, sume decontate, sume justificate etc.), prin neacordarea accesului pentru vizualizare/înregistrare date în evidenţa electronică a DGDRI. Nu există o procedură de verificare/confruntare a datelor/informaţiilor gestionate de către DGDRI cu cele din evidenţa financiar-contabilă, în baza cărora se întocmesc situaţiile financiare ale MDRAP, iar în practică nu s-a putut face dovada realizării unui punctaj efectiv între evidenţele gestionate în cadrul celor două structuri din cadrul MDRAP. În perioada 2013-2014, MDRAP nu a efectuat verificări privind exactitatea şi realitatea datelor transmise de către beneficiarii PNDL. Pentru îndeplinirea acestor atribuţii de verificare, MDRAP a intrat în colaborare cu Inspectoratul de Stat în Construcţii. Acesta a solicitat MDRAP stabilirea unor criterii de prioritizare în verificarea obiectivelor de investiţii, iar ministerul a transmis propunerea de verificare într-o primă etapă a obiectivelor de investiţii cărora le-au fost decontate fonduri, în anul 2014, de peste 500.000 lei, iar în a doua etapă cele care se încadrează sub acest prag.
Curtea de Conturi a atras atenţia că ministrul de atunci, Liviu Dragnea, a semnat ordine care urmau să fie realizate în doar cîteva zile. „Au fost emise ordine de ministru pentru aprobarea la finanţare şi, respectiv, au fost încheiate contracte de finanţare pentru obiective de investiţii noi, în luna decembrie, valabilitatea contractului de finanţare fiind astfel de doar cîteva zile (pînă la finele anului); acest fapt nu reprezintă un mod economicos, eficient şi eficace de alocare a fondurilor, în condiţiile în care nu există timpul fizic necesar de derulare a contractelor şi de utilizare a sumelor”, se spune în document. În plus, au fost date contracte fără nici un fel de criteriu de evaluare. „Atît în anul 2013, cît şi în anul 2014, din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat ulterior contracte de finanţare cu beneficiarii, numai o parte din sume, respectiv cele ce corespund bugetului iniţial, au la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare”, conform raportului Curţii. Cu ocazia redistribuirii sau suplimentării resurselor financiare faţă de valoarea iniţială alocată, MDRAP nu a efectuat analizele corespunzătoare în baza criteriilor de prioritizare, în scopul fundamentării sumelor aprobate la finanţare. Atît în anul 2013, cît şi în anul 2014, din totalul sumelor alocate prin ordine de ministru în baza cărora s-au încheiat ulterior contracte de finanţare cu beneficiarii, numai o parte din sume, respectiv cele ce corespund bugetului iniţial, au la bază o notă de fundamentare care face trimitere la criteriile de prioritizare. Restul sumelor, reprezentînd suplimentări bugetare, au fost alocate la cererea beneficiarilor, fără o analiză corespunzătoare şi fără a se relua procedura de alocare reglementată de OUG nr. 28/2013 pentru alocarea bugetului iniţial.

(va urma)
Cristian Creţu

COMENTARII DE LA CITITORI