Curtea de Conturi demască modul cum s-au cheltuit banii la Ministerul Dezvoltării condus de Dragnea (2)

in Război corupției

Astfel: * în anul 2013, faţă de suma finală alocată şi aprobată la finanţare de 581.148 mii lei, suma alocată iniţial şi fundamentată prin Nota nr. 848/10.05.2013/DGI, în baza criteriilor de prioritizare, a fost de 386.169 mii lei; diferenţa între valoarea finală şi cea iniţială aprobată la finanţare la nivel de program, în sumă de 194.979 mii lei, reprezentînd 33,55% din valoarea finală aprobată, nu s-a fundamentat corespunzător în baza criteriilor de prioritizare; * în anul 2014, suma alocată şi aprobată iniţial la finanţare a fost de 973.000 mii lei, iar suma finală aprobată prin ordin al ministrului a fost de 2.351.982 mii lei; diferenţa în sumă de 1.378.982 mii lei, reprezentînd mai mult de jumătate (58,63%), din suma finală alocată în anul 2014, s-a aprobat la finanţare la cererea beneficiarilor şi/sau în baza propunerilor consiliilor judeţene, nefiind reluată procedura de alocare prevăzută în OUG nr. 28/2013. Prin Nota nr. DGDRI/1113/12.02.2014, privind fundamentarea repartizării unor sume aferente Programului Naţional de Dezvoltare Locală, prin care s-au alocat bugetele iniţiale în anul 2014, face trimitere la criteriile de prioritizare, însă alocarea sumelor s-a efectuat în baza unei abordări uniforme de alocare, rezultînd o repartizare de sume aproape egale pentru judeţe cu caracteristici complet diferite din punct de vedere al criteriilor prevăzute de OUG nr. 28/2013: „(…) Astfel, din suma totală disponibilă de 973.000 mii lei, media naţională pe judeţe de 23.731,70 mii lei a fost obţinută prin împărţirea sumei de mai sus la 41 de judeţe, a fost rotunjită prin aplicarea unor corecţii cu rotunjire şi marjă de 1.000 mii lei, funcţie de rezultatele aplicării criteriilor de alocare stabilite în metodologia de implementare a PNDL. Din aplicarea criteriilor conform OUG nr. 28/2013 a rezultat necesitatea alocării la nivelul fiecărui judeţ a unor sume cuprinse, în medie, între 22.000 mii lei şi 25.000 mii lei”. Din analiza efectuată s-a observat faptul că, MDRAP a alocat aceeaşi sumă din bugetul iniţial respectiv 23.731,70 mii lei (medie naţională), atît pentru judeţele care se situează pe primele locuri în ierarhia naţională din punct de vedere al indicatorilor analizaţi, cît şi pentru cele situate pe ultimele locuri.
Un caz aparte este judeţul Giurgiu, care, deşi se regăseşte pe ultimul loc în ierarhia naţională la indicatorul „Localităţi cu acces la alimentare cu apă”, precum şi la indicatorul „Localităţi cu acces la canalizare” şi de asemenea, pe poziţia 39 la indicatorul „Lungimea totală reţea drumuri”, a primit spre alocare, ca urmare a prioritizării, o sumă mai mică decît celelalte judeţe, cu poziţii superioare în ierarhie pentru aceiaşi indicatori, respectiv 22.000 mii lei. De asemenea, se constată o diferenţă semnificativă între propunerile de alocări iniţiale şi alocările finale aprobate în anul 2014, identificîndu-se o lipsă de consecvenţă faţă de abordarea iniţială din punct de vedere al prioritizării obiectivelor de investiţii. În condiţiile în care prevederile OUG nr. 28/2013 precizează modul de efectuare a alocărilor numai pentru bugetul iniţial al PNDL, în cazul suplimentărilor bugetare MDRAP nu a utilizat aceeaşi procedură de alocare a fondurilor publice cu aplicarea criteriilor de prioritizare. Aceasta a generat o repartizare/alocare mult diferită faţă cea iniţială, de exemplu pentru judeţul Harghita a fost aprobată suma finală de 45.156 mii lei, iar pentru judeţul Maramureş, suma finală de 61.388 mii lei lei, deşi iniţial, pe baza criteriilor de prioritizare suma alocată a fost aceeaşi respective 25.000 mii lei .
Contractele de finanţare dintre MDRAP şi beneficiari nu au fost întotdeauna încheiate în termen de 30 de zile de la data emiterii ordinului de ministru de aprobare a sumelor aferente obiectivelor de investiţii finanţate din PNDL. Au fost identificate unele cazuri în care contractele de finanţare au fost încheiate de la 90 la 120 de zile de la data emiterii ordinelor de aprobare a sumelor la finanţare. De asemenea, au fost şi situaţii în care ordinele de ministru nu au fost urmate, în anul 2014, de încheierea contractelor de finanţare, aşa cum s-a constatat în cazul unor obiective de investiţii din judeţul Maramureş. Nerespectarea termenului de 30 de zile pentru încheierea contractelor precum şi neîncheierea de contracte ulterior emiterii ordinelor de ministru au fost cauzate de neprezentarea documentaţiei corecte/complete sau la termen de către beneficiari.
MDRAP nu a monitorizat situaţiile în care nu au fost încheiate contracte de finanţare, ca urmare a aprobării prin ordin de ministru a sumelor alocate pentru finanţarea obiectivelor de investiţii în vederea realocării acestor sume pentru alte obiective prioritare. Aceste situaţii au determinat sincope în derularea programului, în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor publice. Deşi obiectivele de investiţii aveau sume aprobate, acestea fie nu au putut fi utilizate o perioadă de 90 – 120 zile (perioadă propice executării lucrărilor, respectiv primăvară – toamnă), fie nu au fost utilizate deloc pe parcursul anului 2014 (cazul beneficiarilor din judeţul Maramureş). Răspunsul la întrebarea: „Asigurarea şi repartizarea resurselor financiare s-a făcut cu respectarea unor criterii obiective, urmărindu-se creşterea performanţei programului?” este următorul: Lipsa unui obiectiv clar definit al Programului, prin actul normativ de aprobare (strategic, de importanţă naţională), precum şi utilizarea unor criterii de prioritizare neasumate prin hotărîre de guvern au determinat o abordare inconsecventă asupra repartizării resurselor financiare (de la finanţarea exclusivă a obiectivelor în continuare la finanţarea inclusiv a celor noi) şi cu orientare spre nevoile beneficiarilor (la cerere, pe principiul primul venit primul servit). MDRAP nu şi-a asumat pe deplin rolul de entitate centrală cu atribuţii de analiză şi prioritizare a investiţiilor. Au fost finanţate, atît în anul 2013, cît şi în 2014, obiective de investiţii noi, în condiţiile în care s-a justificat şi aprobat iniţial finanţarea doar a obiectivelor de investiţii în continuare, în mod special cele preluate din programele aflate în derulare anterior aprobării PNDL. Prin OUG nr. 28/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nu sînt prevăzute obiective de atins pentru implementarea PNDL sau indicatori de performanţă care trebuie urmăriţi a fi realizaţi. În preambulul ordonanţei se specifică însă: „…România s-a angajat ca pînă în anul 2015 pentru sistemele de alimentare cu apă şi pînă în anul 2018 pentru sisteme de canalizare şi staţii de epurare să asigure localităţilor din România conformarea la legislaţia din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată, în caz contrar putînd fi declanşată procedura de infringement.

Sfîrşit
Cristian Creţu

COMENTARII DE LA CITITORI